News Flash:

SFINTII CONSTANTIN SI ELENA. Ce nu trebuie sa faci astazi

21 Mai 2019
173 Vizualizari | 0 Comentarii
s604x0 constantin si elena 1

An de an, la 21 mai, crestin-ortodocsii ii praznuiesc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, o importanta sarbatoare a crestinatatii.
“Fericitul si pururea pomenitul Constantin – dupa cum ne aflam din volumul «Vietile Sfintilor de peste tot anul» – a fost fiu al lui Constantiu, care se numea Clor, si al cinstitei Elena. (...) Acest Constantiu, (...) cand Maximian Galeriu, dimpreuna cu alti prigonitori, cu tarie ridicasera prigonire asupra tuturor crestinilor, el singur intrebuintand blandetea si mila, mai vartos pe cei ce se luptau pentru credinta lui Hristos ii intrebuinta sfetnici si partasi ai slujbelor imparatesti”.

Constantiu l-a invatat bunacuviinta pe fiul sau, Constantin, care avea sa devina primul imparat al crestinilor. Sinaxarul ne spune ca “dupa ce Constantin a fost instiintat de lucrurile necinstite, desfranate, pierzatoare si proaste, pe care le facea in Roma Maxentiu, fiul lui Erculiu, si indemnat de dumnezeiasca ravna si chemand pe Hristos impreuna ostilor, a pogorat impotriva lui Maxentiu”. (...) vazand Dumnezeu curatenia sufletului lui i s-a aratat mai intai in somn, dupa aceea in amiaza zilei, inchipuind semnul Crucii scris cu stele: l-a aratat lui si celor ce erau vrednici. Deci, indraznind in chipul cinstitei Cruci si facand cu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, si pe insusi pierzatorul Maxentiu l-a aruncat in raul Tibon, inecandu-l langa podul Milvia, si asa a izbavit pe cetatenii Romei de tirania acestuia”.

In vremea Imparatului Constantin, prin Edictul de la Milano, din anul 313, crestinismul fost recunoscut de stat. Biserica a fost scutita de impozite, permitandu-i-se sa primeasca donatii, fiind inlaturate totodata rastignirea, zdrobirea picioarelor sau arderea cu fierul inrosit. Imparatul Constantin este cel care a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a fost condamnata gresita invatatura a lui Arie.

Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a nascut in provincia Bitinia. Dupa ce  generalul roman Constantiu Chlorus a divortat de ea la indemnul imparatului Diocletian, a trait departe de viata publica, in preajma fiului sau, Constantin. In cartea “Vietile Sfintilor de peste tot anul” se spune ca Imparatul Constantin “deoarece cauta scumpatatea credintei celei din vremea noastra, a trimis inca si pe maica sa Elena la Ierusalim pentru cautarea cinstitului lemn pe care a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru”. Potrivit traditiei, in timpul sapaturilor de pe dealul Golgotei, imparateasa Elena a gasit trei cruci. Ca sa descopere Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul, a atins cu ele un mort. La atingerea Crucii Domnului, mortul a inviat.

In anul 2002, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, ce se pastreaza in Catedrala Patriarhala.

La 21 mai, in ziua marelui praznic, dupa savarsirea Sfintei Liturghii in Altarul de vara al Catedralei Patriarhale, incepand cu ora 15:00, va avea loc o procesiune religioasa cu moastele Sfantului Martir Constantin Brancoveanu, pe traseul: Catedrala Patriarhala, biserica Domnita Balasa, Piata Universitatii si biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaste.

HRAM LA PATRIARHIE 
Pentru noi, romanii, Sfintii imparati Constantin si Elena sunt modele de sfinti credinciosi si iubiti, dovada numele lor atat de raspandite, cat si multele biserici ridicate in cinstea lor. Printre acestea, cele mai de seama sunt: Catedrala Patriarhala, unde se afla particele din moastele Sfintilor praznuiti, Manastirea Hurezi (Valcea), Manastirea Crasna (Prahova), Biserica din Letca Noua (Giurgiu), unde se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, Manastirea Sfanta Elena de la Costinesti (Constanta), Schitul de la Baraju-Lesu (Bihor). Astazi, de hramul catedralei patriahale, slujba Sfintei Liturghii va fi savarsita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, inconjurat de un sobor de ierarhi, preoti si diaconi, pe un podium special amenajat langa sfantul lacas. Manifestarile au inceput inca de ieri, cand au fost scoase in procesiune moastele Sfintilor imparati Constantin si Elena si ale Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou si asezate spre inchinare pe baldachinul din curte. Dupa Sfanta Liturghie, Parintele Patriarh va acorda diplome de onoare unor angajati si colaboratori ai Centrului Eparhial care s-au remarcat prin activitati in sectoarele social-filantropic, cultural si administrativ.

ZIUA IN CARE PASARILE ISI INVATA PUII SA ZBOARE
In traditia populara, sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena este numita si Constandinul Puilor sau Constantin Graur. Dupa ce le-a fost dezlegat glasul la Vlasie, la 11 ianuarie, iar perioada de imperechere si de construire a cuiburilor (la Dragobete) s-a incheiat de multa vreme, pasarile au deja pui pe care ii invata sa zboare.

Ziua se serbeaza in special pentru apararea recoltelor. In trecut exista obiceiul ca, pentru a preintampina distrugerea strugurilor de catre grauri, podgorenii sa nu lucreze in aceasta zi. De aceea nu se muncea pamantul, iar celor care lucrau in aceasta zi li se "ardeau" bucatele pe camp. De altfel, Constandinul Puilor nu este singura sarbatoare dedicata pasarilor cerului. Circul pasarilor se sarbatoreste la 1 septembrie, moment in care pasarile care nu pleaca in tarile calde isi pregatesc "camarile" de iarna. Pasarile migratoare au si ele sarbatorile lor: Ziua berzelor (atunci cand dupa Mucenici cade o noua zapada), Ziua cucului - la 25 martie -, cand se considera ca pasarea solitara incepe a canta, precum si Amutitul cucului - la 24 iunie, cand cucul va inceta sa glasuiasca.

Tot prin traditiile transmise de la o generatie la alta, pastorii hotarasc in aceasta zi, a Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cine va fi baci si unde vor fi facute stanele. Totodata, laptele de la oile fiecaruia este masurat si cantitatea este insemnata pe raboj (o tablita de lemn).

Se fac ritualuri specifice pentru apararea stanelor si ciobanilor de forte malefice, prin aprinderea "focului viu", alungarea vrajitoarelor care fura soporul laptelui prin strigate si zgomote puternice.
Se mai spune, de asemenea, ca pentru  a avea sorti de izbanda in orice incercare este bine sa imparti cruciulite tuturor cunoscutilor.

In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de “Constantin Graur” sau “Constantinu Puilor”, pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1196 (s) | 35 queries | Mysql time :0.021793 (s)