joi, 28 martie, 2024

Stenograma incendiara: Nicolae Ceausescu – George Bush Sr.

Distribuie:

Publicat:

Vizita lui George Bush in Romania a avut loc in perioada 18 – 19 septembrie 1983, cand acesta ocupa functia de vicepresedinte.

La intalnire au mai participat Stefan Andrei – ministrul afacerilor externe si amiral Daniel J. Murphy – seful personalului Oficiului vicepresedintelui Statelor Unite ale Americii.

Era perioada in care Ceausescu anuntase ca intentioneaza sa plateasca integral datoria externa a Romaniei si sa nu mai recurga la alte credite externe, urmand ca dezvoltarea tarii sa se faca exclusiv pe seama productiei interne, lucru care a dus la infometarea populatiei si la o uriasa criza economica.

Ceausescu da dovada de multa abilitate in discutiile cu cel care va deveni urmatorul presedinte american, dupa Reagan. La randul sau, acesta pare sa-l pretuiasca pe interlocutor, mai cu seama in chestiunile internationale.

"Sunt doua aspecte: Bush era vicepresedinte al lui Ronald Reagan si fost sef al CIA, un mare expert in relatii internationale si din discutie veti vedea ca George Bush il trateaza cu un oarecare respect pe Nicolae Ceausescu.

Ceausescu reuseste pana la final sa-l lase perplex pe George Bush", spune Mihai Gadea.

Iata mai jos stenograma discutiilor, reprodusa dupa revista Periscop, numarul aprilie – iunie 217.

Nicolae Ceausescu: Sper ca va simtiti bine in Romania?

George Bush: Imi face o mare placere sa ma aflu aici. Am avut convorbiri foarte rodnice astazi dimineata cu domnul vicepresedinte al Consiliului de Stat. Fotografii vad ca lucreaza!

Nicolae Ceausescu: Trebuie sa lasam intaietate presei in speranta ca vor scrie mai mult ca sa nu se aduca rachetele in Europa (este vorba despre intentia Statelor Unite de a amplasa in Europa rachete nucleare Pershing, ca raspuns la cresterea numarului de rachete sovietice cu raza medie de actiune SS-20 – n.r.).

George Bush: In orice caz, au fost mai multe razboaie de la cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar nici unul pe teritoriul Europei. Aici s-a mentinut pacea. Daca imi permiteti, dle presedinte, as dori sa va inmanez o scrisoare de la presedintele Ronald Reagan. (…)

Nicolae Ceausescu: Multumesc foarte mult pentru acest mesaj prietenesc, pentru salutul ce mi-a fost adresat mie si poporului roman. Va rog sa-i transmiteti presedintelui Reagan salutul meu si cele mai bune urari si, de asemenea, un salut si cele mai bune urari pentru poporul american. Impartasesc pe deplin cele cuprinse in mesajul presedintelui Reagan cu privire la dezvoltarea relatiilor romano-americane si la necesitatea si dorinta de a continua aceasta dezvoltare in viitor. As dori sa va salut in mod cordial si sa exprim bucuria mea pentru realizarea vizitei dvs in Romania.

George Bush: Va multumesc.

Nicolae Ceausescu: Si eu am convingerea, ca si presedintele Reagan, ca vizita si convorbirile cu dvs. vor ajuta la o mai buna intelegere, atat in ce priveste problemele bilaterale, cat si problemele internationale. Desigur, regret ca vizita dvs este prea scurta, dar sper sa mai reveniti in Romania. Acum sunt gata sa va ascult pe dvs.

George Bush: In primul rand, dle presedinte, as vrea sa va multumesc pentru aceste amabile cuvinte. Sunt intru totul de acord cu dvs in ce priveste durata vizitei mele. Este ca si cum cineva s-ar duce la New York si s-ar gandi ca a vazut Statele Unite ale Americii intr-o singura zi, dar am avut discutii foarte bune cu dl vicepresedinte, cu dl ministru de externe si cu alte persoane din guvernul dvs. Ne-am referit in principal la problemele economice si la cele bilaterale. Cunoscand insa interesul dvs si, mai mult decat atat, cunoasterea aprofundata a problemelor internationale, as vrea sa discutam si aceste probleme. S-a mentionat problema rachetelor si sunt gata sa discut si aceasta problema cu dvs. Am mentionat dlui vicepresedinte, astazi de dimineata, ca avem o serie de noutati privind relatiile noastre bilaterale. In ziua in care am plecat din Statele Unite ale Americii, directorul Eximbank mi-a dat un telefon si mi-a spus ca sunt gata sa activeze din nou creditul pentru centrala nucleara de la Cernavoda. Un alt lucru, pe care nu 1-am mentionat astazi de dimineata, este acela legat de creditele CCC (Commodity Credit Corporation –comoanie americana de stat care actioneaza pe piata agricola, putand inclusiv acorda credite internationale – n.r.), respectiv cum sa realizam niste progrese in legatura cu aceste credite. De asemenea, s-a hotarat – lucru pe care iarasi nu 1-am mentionat azi de dimineata – sa continuam negocierile in problema pescuitului. Acestea erau problemele pe care doream sa le mentionez — doua au fost abordate pe scurt, una nu a fost abordata — respectiv in ce priveste creditul Eximbank. Acestea sunt vestile bune pe care doream sa vi le impartasesc. Nu stiu cum ati fi de parere sa abordam problematica discutiilor noastre. In ce ne priveste, noi suntem foarte preocupati de situatia din Orientul Mijlociu.

Nicolae Ceausescu: Sa terminam cu cele bilaterale si pe urma putem sa abordam orice problema pe care o doriti dvs si noi, de asemenea, orice problema pe care consideram ca trebuie sa o discutam.

George Bush: Foarte bine.

Nicolae Ceausescu: Noi acordam o importanta mare relatiilor economice cu Statele Unite ale Americii. Ele s-au dezvoltat mult in anii ’70. Intr-adevar, vizita presedintelui Nixon a avut in aceasta privinta o importanta deosebita, insa as dori sa mentionez, intre altele, ca inainte de a fi presedinte, in 1967, a vizitat Romania, prilej cu care am avut o convorbire neoficiala, ca sa spun asa, si am putut sa discutam lucrurile mai deschis. Intamplator, era tot intr-o perioada de incordare. Nefiind o persoana oficiala, el nu a reusit atunci, in cateva capitale est-europene, sa aiba convorbiri cu conducerile din statele respective. Cand a venit la Bucuresti, in calitatea oficiala de presedinte al Statelor Unite ale Americii, a afirmat — desigur, in gluma — ca vizita in Romania i-a adus un succes si a reusit sa ajunga presedinte. Noi dorim sa dezvoltam relatiile cu SUA in toate domeniile. Direct intre Romania si SUA, nu au fost niciodata probleme deosebite, sigur, afara de deosebirile de oranduire sociala si totdeauna, chiar dupa Primul Razboi Mondial, SUA au avut pozitie de sprijin la adresa Romaniei. Deci, obiectiv, nu sunt probleme care pot constitui un obstacol in calea colaborarii relatiilor romano-americane.

Deosebirile de oranduire sociala sunt probleme care privesc optiunile fiecarui popor si ele nu trebuie, in niciun fel, sa afecteze colaborarea intre state. De altfel, tocmai in aceste imprejurari si pe aceasta baza, pornind de la principiile egalitatii, respectului independentei si suveranitatii, ale neamestecului in treburile interne, s-au dezvoltat in deceniul anilor ’70 relatiile romano-americane. In general, am ajuns la un nivel relativ bun in ce priveste schimburile si colaborarea economica dintre tarile noastre. In ultimii doi ani, a avut loc o anumita dare inapoi. Sigur, o anumita cauza poate fi si situatia economica mondiala, dar la aceasta trebuie sa adaugam si unele masuri restrictive luate in SUA. Noi am dori sa depasim complet aceasta situatie si sa reluam colaborarea economica in spiritul anilor anteriori. Nu doresc sa intru in amanunte, mai cu seama ca ati discutat, in dimineata aceasta, aceste probleme. Una din probleme, pe care noi am dori sa o solutionam in mod radical, ar fi problema clauzei. Atunci cand s-a votat amendamentul Jackson-Vanik (care lega acordarea Clauzei natiunii celei mai favorizate de respectarea drepturilor omului – n.r.), acesta era legat, mai cu seama, de plecarile evreilor in Israel. Sigur, in ce priveste Romania, problema aceasta practic nu mai exista, pentru ca acum avem in Israel o populatie de origine romaneasca de aproape 500.000 de oameni.

In Romania mai sunt doar circa 20.000 de evrei. Daca SUA sunt interesate sa primeasca un numar mai mare de emigranti din Romania, putem sa discutam aceasta problema, sigur, pe o durata mai lunga, de perspectiva. Eu nu am nimic impotriva sa se ajunga chiar la doua milioane de cetateni americani de origine romana. Astazi sunt vreo 600.000. Dar consider ca aceasta nu trebuie sa constituie o problema in calea unor relatii economice bazate pe avantajul reciproc. Am retinut cele spuse de dvs cu privire la Eximbank, despre creditele CCC si in legatura cu pescuitul. Noi am solutionat cu General Electric problemele si am ajuns la un nou acord in sistemul de finantare a centralelor electrice nucleare. (…)  In general, am hotarat sa nu mai apelam la niciun credit. Vom actiona si actionam sa lichidam intr-o perioada cat mai scurta toate creditele si vrem sa realizam intreaga dezvoltare numai prin mijloace proprii. Chiar programul agricol pe care 1-am adoptat recent si care necesita cheltuieli de peste 100 miliarde lei, ceea ce inseamna practic cam 8-10 miliarde dolari, dorim sa-1 realizam cu fortele proprii. Garantiile bancare si creditele din banci le vom utiliza numai in sistemul de plati si in activitatile curente, adica fara a apela la credite propriu-zise. In ce priveste sistemul de credite CCC, vreau sa va spun deschis – i-am spus dlui Nixon, cu prilejul unei vizite pe care a facut-o aici asta vara si cu care am avut o convorbire prieteneasca — ca nu vrem sa mai folosim aceste credite.

George Bush: Foarte bine.

Istoricul Alex Stoenescu a vorbit la Antena 3 despre rolul pe care l-a avut George Bush Sr. in istoria Romaniei:

"George Bush a venit in Romania cu doua probleme: una foarte importanta, acoperind 90% din misiunea diplomatica la Bucuresti, cealalta, prezenta ca intotdeauna, care a acoperit 10-15% din problematica discutiilor cu Ceausescu.

Problema numarul unu, si cea mai importanta, a fost cea economica. George Bush avea informatii si o parere destul de buna despre Romania si romani. El avusese o serie intreaga de contacte diplomatice din timpul vietii sale diplomatice in diferite locuri ale lumii cu romani, colaborase foarte bine, iar in perioada in care fusese in misiune diplomatica in China, prietenii sai cei mai buni cu care juca tenis erau de la Ambasada Romaniei.

Ati interpretat corect documentul: vizita lui Bush a fost o tentativa de ajutor economic al SUA pentru Romania. In 18 octombrie 1985, Ceausescu decretase stare de necesitate prin decret in Romania in sistemul energetic al tarii", a spus Alex Stoenescu.

La un moment dat, Nicolae Ceausescu a avut o reactie care l-a socat pe George Bush.

"In momentul in care, spre finalul intrevederii George Bush a ridicat problema respectarii drepturilor omului si a vizelor, Nicolae Ceausescu a avut o reactie necontrolata in care i s-a arestat pe un ton rastit lui Bush 'Vii aici sa pui niste conditii…', ceea ce l-a surprins pe vicepresedintele american. Mai ales ca, efectiv, in mod concret, pentru sprijinirea sistemului energetic romanesc, pentru rezolvarea problemei caldurii in case, George Bush a oferit atunci un sprijin financiar de aproximativ 400 de milioane de dolari prin FMI. Si atunci Ceausescu a replicat ca nu va mai face imprumuturi", a subliniat istoricul.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img