Uniunea Europeana a pus la dispozitia iesenilor zeci de milioane de euro anul trecut • Din cele aproape cateva sute de cereri depuse, jumatate au fost respinse din diverse motive • Specialistii in domeniu sustin ca o problema care determina neselectarea dosarelor ar fi ca terenurile din judet nu sunt bune pentru agricultura • "Pentru a fi selectat spre finantare, la un proiect conteaza potentialul agricol al zonei, indiferent de judet. Acest lucru este specificat in ghidul solicitantului. Iasul nu sta foarte bine la acest capitol", sustin reprezentantii institutiei care gestioneaza acordarea fondurilor europene
Din cele aproximativ 380 de proiecte depuse anul trecut la Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale (OJFIR) Iasi, doar jumatate au fost selectate pentru a primi finantarea europeana.
Astfel, in cadrul submasurii 6.3-Dezvoltarea fermelor mici, din cele 118 cereri depuse, doar 21 au fost selectate. Aceeasi situatie a fost si la submasura 6.2-Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zonele rurale cu 26 cereri depuse si 4 selectate, dar si 6.4-Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, unde s-au depus 21 cereri si s-au selectat doar doua proiecte.
Reprezentantii OJFIR Iasi sustin ca unul din motivele neselectarii proiectelor este punctajul prea mic. "De exemplu, luam submasura 4.1, care presupune achizitii de utilaje. Pentru a fi selectat spre finantare, la un proiect conteaza potentialul agricol al zonei, indiferent de judet. Acest lucru este specificat in ghidul solicitantului. Asta inseamna ca terenul este favorabil pentru cultura respectiva. La noi in judet studiile pedologice arata ca terenurile sunt medii sau slabe in ceea ce priveste potentialul agricol. Astfel, unii pot primi punctaj mai mare sau chiar deloc pentru aceasta conditie din ghidul solicitantului, in functie de comuna si cultura aleasa. Sunt avantajati cei din comunele cu potential agricol, cum sunt fermierii din Ialomita, de exemplu, unde terenurile sunt foarte fertile", sustin reprezentantii OJFIR Iasi.
In cele din urma, cei care au ramas cu dosarele neselectate mai au o sansa sa primeasca finantarea europeana in urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor. "Se mai pot face alocari financiare de la o masura la alta, in limita bugetului disponibil si cei neselectati mai au o sansa. Anul trecut au fost si situatii cand punctajele au crescut de la o sesiune la alta si cei cu sanse mari din prima sesiune de depunere nu mai aveau nicio sansa in urmatoarea sesiune", mai spun reprezentantii OJFIR.
Chestiunile birocratice sunt problema
Fermierii care au facut proiectele degeaba spun ca problema este la institutia care acorda fondurile europene. "Pai cum sa modifici de la o luna la alta punctajele? Omul isi face niste planuri, plateste consultantul, acesta-i spune ca are punctaj maxim, iar apoi se trezeste ca ramane cu buza umflata. Institutia a schimbat regulile in timpul jocului. Nu e corect asa. Cred ca de asta multi oameni renunta la fondurile europene", sustine Mihai C., unul dintre iesenii cu proiecte europene.
Tinerii fermieri au fost cei mai avantajati pentru a primi finantarea europeana. O spun chiar reprezentantii unei firme de consultanta din Iasi. "In cazul nostru sunt doar 3 la suta din proiecte neselectate. Noi am facut proiecte pe tinerii fermieri. Cele mai multe au fost pe submasura 6.1 din sectorul zootehnic, vegetal si apicultura. Noi am depus proiectele in primele doua luni de la deschiderea sesiunii de finantare si au intrat la finantare 90 la suta dintre ele. Stim din experientele anterioare ca in primele luni de la deschiderea sesiunii sunt sanse mai mari ca proiectele sa fie selectate. Din ce stiu eu, la submasurile 6.2 si 6.4 nu au fost bani suficienti si probabil ca au depus actele spre finalul sesiunii. Noi am mers tintit de la bun inceput pentru ca am ales si fermieri care au studii agricole. Am renuntat din start la proiectele care nu puteau sa primeasca finantare", sustine Robert Dodita, reprezentantul unei firme de consultanta din Iasi.
