Data de 15 august este una incarcata de simboluri, e o zi in care crestinatatea praznuieste Adormirea Maicii Domnului. Este vorba despre momentul in care Sfanta Fecioara Maria a trecut la cele vesnice. Scrierile bisericesti spun ca ea ar fi fost luata de apostolul Ioan, la Ierusalim, pentru a fi ingrijita cum se cuvine. S-a stins in casa lui si a fost inhumata in pestera din Gradina Ghetsimani, la poalele Muntelui Maslinilor, alaturi de parinti si de logodnicul Iosif.
Se spune ca in ziua Adormirii, ingerii si sfintii au umplut imprejurimile de lumina. De la funeralii ar fi lipsit apostolul Toma. Iar cand acesta a revenit, dupa 3 zile, s-a dus la mormant si l-a gasit gol. Si se crede ca Fiul Ei a ridicat-o la cer, de-a dreapta Lui, ca Imparateasa. Cine se roaga, ținand post negru, la Sfanta Fecioara, scapa de necazuri grele, de boli, de pagube si capata in schimb alinare si implinire. In aceasta zi, se oficiaza slujbe importante si se organizeaza hramuri. Cel mai cunoscut pelerinaj de la noi este la Manastirea Nicula, unde se afla una dintre cele mai populare Icoane facatoare de minuni.
Pe langa semnificatia religioasa a sarbatorii, in Transilvania si alte regiunie ale tarii sunt cunoscute o serie de obiceiuri si superstitii populare.
In Transilvania, exista obiceiul ca femeile maritate sa duca la biserica, dis de dimineata, fructe din recolta de struguri si de prune, dar si miere, pentru a fi sfintite de catre preoti si impartite apoi credinciosilor. De asemenea, fetele nemaritate culeg flori din gradina, pe care le duc la biserica, asezandu-le la icoane. In modul acesta, se crede ca familiile acestora vor fi protejate de boli si de necazuri. Tot din aceasta zi de sarbatoare, femeile insarcinate se roaga la Maica Domnului, pentru ca aceasta sa le protejeze pe toata durata sarcinii si sa le ajute sa nasca prunci sanatosi.
Traditia nu-i uita nici pe cei care au parasit aceasta lume, astfel ca, in dimineata de 15 august se tamaiaza mormintele. Din 15 august se deschide si sezonul nuntilor, acesta tinand pana la intrarea in postul Craciunului. Perioada dintre Sfanta Marie Mare (15 august) si Sfanta Marie Mica (8 septembrie) mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Intre Santamarii. Aceasta perioada, spune traditia, este considerata a fi potrivita pentru semanaturile de toamna.
In ziua de Sfanta Marie, ciobanii isi coboara turmele de oi de pe munte, semn ca anotimpul calduros este pe sfarsite.
Pe de alta parte, cei care aveau vii mari obisnuiau ca in aceasta zi sa tocmeasca pandurii care sa pazeasca viile.
De asemenea, in aceasta zi barbatii isi schimbau palaria cu caciula iar cei care erau observati ca purtau in continuare caciula erau ironizati. Totodata in aceasta zi de sarbatoare era interzis dormitul pe prispa sau scaldatul in apele raurilor spurcate de cerb.
Tot in aceasta zi se organizau si targurile si iarmaroacele de toamna.
Totodata, la sarbatoarea Sfintei Marii se aduna ultimele plante de leac, putandu-se afla totodata cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
In partile Moldovei aceasta sarbatoare este considerata sarbatoarea „mortilor” iar cu aceasta ocazie sunt pomeniti toti stramosii plecati in lumea celor drepti care au purtat numele Sfintei Fecioare.
In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Marie Mare inca se pastreaza. Sunt organizate procesiuni religioase spre manastiri, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni.
In multe sate romanesti nu se aprinde focul cu doua zile inainte de aceasta sarbatoare. Se spune ca, in caz contrar, oamenii risca sa se imbolnaveasca, sa le ia foc acareturile si sa ia boli care pocesc pentru cei ce mananca gatit la foc in aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate si fara roade daca vor lucra in aceasta zi mare, iar vitele li se vor imbolnavi si gospodaria se va destrama.
Aceasta sarbatoare se tine mai ales pentru sanatate, pentru casatorie, pentru nastere usoara si pentru vindecari.
Oamenii merg la biserica si se roaga la Fecioara Maria: fetele de maritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodariei, iar barbatii pentru recolte bogate.
De Sfanta Maria Mare, fetele nemaritate, care doresc sa isi gaseasca ursitul, trebuie sa poarte in san de-a lungul intregii zilei un fir de naprasnic (feriga in unele zone) si sa se roage la icoana Maicii Domnului, tinand candela aprinsa.
Se spune ca naprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care il poarta de Sfanta Maria Mare.
De Sfanta Maria Mare fetelor le este interzis sa isi taie parul si sa-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scaldatul in ape curgatoare.
In alte zone, fetele care doresc sa se marite repede isi pun busuioc proaspat sub perna, pentru a-si visa jumatatea. Despre aceasta zi se considera ca are o putere magica foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de catre tinerele necasatorite, au forta de a vindeca diferite boli.
Daca unele obiceiuri se refera strict la femei si la fete, nici barbatii nu sunt ocoliti de pastrarea traditiei. Acestia, in data de 15 isi schimba palaria cu caciula, iar cei care mai sunt vazuti cu palaria dupa aceasta data sunt luati in ras de ceilalti sateni. Tot acestora le este interzis sa doarma pe prispa casei, ori in tarnat in aceasta zi.
Se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa.
Batranii satelor transilvanene cred si in zilele noastre, ca, daca in ziua de Sfanta Marie Mare infloresc trandafirii, toamna va fi una lunga si calduroasa. sursa: b1.ro
