News Flash:

Traditii vasluiene

31 Decembrie 2015
1566 Vizualizari | 0 Comentarii
Inedite sunt jocurile de masti ce reprezinta, potrivit specialistilor, riturile practicate de dacii liberi sau chiar obiceiuri cu radacini in Neolitic. Caracteristic judetului Vaslui este ''Valaretul'', care reuneste jocurile de masti dintr-un sat si este organizat ca o suita populara, numita de profesorul Vasile Adascalitei ''un alai al alailor''.


Daca la oras datinile s-au simplificat, o privire de ansamblu in satele din judetul Vaslui, arata ca 'Valaretul', obicei specific zonei, nu este nici pe departe pe cale de disparitie. Tinerii asteapta cu nerabdare venirea sarbatorilor de iarna, isi rostuiesc costumele si isi invata destoinic rolurile, pentru a duce mai departe, an de an, traditia mostenita din strabuni. “La Voinesti, bunaoara, timpul de desfasurare al 'Valaretului' este strict Ajunul Anului Nou si prima zi a noului an, acompaniamentul muzical realizandu-se prin fanfara. in urma cu 20-30 de ani se faceau in sat doua cete corespunzatoare impartirii in clacasi si razesi. Cele doua cete faceau pregatirile in mare secret, fiecare ascundea fata de cealalta elemente surpriza in costumatie si cine anume interpreteaza un rol sau altul. Acum se face o singura ceata, secretul pastrandu-se inca in ceea ce priveste interpretii rolurilor. Repetitiile incep cu trei, patru saptamani inainte, se fac la o singura casa, fetele ajuta la confectionarea mastilor, personajele valaretului se impart in "frumosi" si "urati". Din prima categorie fac parte Comorasul, Anul Nou, Anul Vechi, Arnautii', a declarat etnograful Dan Ravaru. Comorasul este imbracat in uniforma militara cu chipiu tip Cuza. El are conducerea intregului valaret, aduna si administreaza darurile banesti, rezolva posibilele conflicte dintre membrii valaretului sau dintre acestia si sat. Anul Nou este imbracat in "costum national" cu un coif de hartie scris. Este ales pentru interpretarea acestui rol cel mai frumos dintre flacai. Anul Vechi are o costumatie vetusta, un cojoc ponosit si o ghioaga. Arnautii au si ei "costume nationale", plete lungi din par de cal, caciuli negre impodobite cu hurmuz, margele si oglinzi intr-un desen care sugereaza imaginea unor flori, panglici multicolore. Pentru rolurile de arnauti se aleg tinerii cei mai inalti si frumosi. Cealalta categorie, a "uratilor", cuprinde caprele, mosnegii, babele, ursul, ursarul, caii, dracii sau vracii, harapii, negustorii, caldararii. Caprele mai multe la numar au capul in varful unui bat, cu partea inferioara mobila si manevrata cu o sfoara.

Potrivit unui studiu privind 'Valaretul', realizat de profesorul Dan Ravaru, mosnegii sunt intotdeauna in numar mai mare de patru. Sunt incinsi cu curmeie, isi atarna de acestea talangi si basici de porc umflate. Rolul babelor este interpretat de barbati travestiti cu fuste lungi foarte vechi, incinsi cu curmeie, cu broboade negre, la care se adauga masca fetei cu nasul coroiat si foarte mare, ciucuri, dinti exagerat de mari, poarta in maini papusi, au cocoasa in spinare, sunt incaltati cu opinci. Ursul are capul din lemn imbracat in blana, dinti din tabla alba, limba vopsita rosu. Cai se pot face mai multi sau unul singur. Capul se face dintr-un lemn cu format natural adecvat ales din padure, imbracat in piele vopsita. Corpul este format dintr-o covata groasa, strapunsa la mijloc si legata de umeri cu curele. Impresia de natural este accentuata de coama si coada facute din par de cal. imbracamintea calului este confectionata din sac pe care se coase hartie taiata in colturi, tot din hartie se face un simulacru de sea. Calaretul este in costum popular, cu caciula neagra ornamentata cu margele, panglici, oglinzi. Dracii au o costumatie deosebit de originala. Sunt acoperiti in intregime cu blanuri negre stranse pe corp, chingi diagonale din lanturi de care sunt agatati multi clopotei, poarta sabii si pusti din lemn. Negustorii, spre deosebire de ceilalti membri ai "Valaretului", poarta imbracaminte si accesorii evident orasenesti: haine noi si subtiri, scurte de doc cu gulere de vulpe, cizme, genti si bastoane. Mastile lor sunt textile de diverse culori. Caldararii imita imbracamintea fostilor romi nomazi, au ciocane de lemn si bidinele cu care simuleaza spoitul. Sub influenta spectacolelor de circ in "Valaretul" contemporan s-au inclus si augustii, costumati in albastru si rosu violent.

“Ca o expresie a functionalitatii sale sociale, ceata merge de la casa la casa, prin tot satul. Erau ocoliti numai cei care trecusera de curand prin necazuri deosebite, care nu le permiteau pentru moment sa participe la bucuria colectiva. Ajuns la poarta, comorasul il intreaba pe gospodar daca primeste Valaretul. Raspunsul, in general afirmativ, este urmat de apelul fluierelor. in curtea gospodarului muzica intoneaza o melodie specifica numita hustru. Urmeaza dialogul dintre Anul Nou si Anul Vechi, cu un continut identic celui din piesa de teatru propriu-zis, apoi muzica reincepe cu jocul caprelor. Se danseaza intr-un ritm vioi, dupa o melodie trepidanta initial, care treptat devine domoala, caprele se imbolnavesc”, precizeaza Dan Ravaru.

Mosnegii simuleaza un tratament arhaic, le "iau sange" cu cutitul, "insanatosite" caprele sar, zburda, se mai sperie putin cand mosnegii le ameninta cu venirea lupului, dar isi incheie jocul intr-o bucurie generala. 'Melodia executata de fanfara este partial insotita de versuri improvizate sau de circulatie locala. Succede imediat jocul mosnegilor, asemanator in buna parte celor ciobanesti. Mai demult ei executau si sarituri acrobatice peste ghioage in timpul dansului. Cu banii primiti se plateau muzica si alte cheltuieli — intre altele se cumparau opinci celor care si le rupesera in timpul Valaretului — darurile se imparteau, cu exceptia colacilor primiti personal', subliniaza Dan Ravaru.

'Valaretul' are elemente specifice in fiecare zona, iar in luna decembrie a fiecarui an cei ce pastreaza obiceiul vin la Vaslui la Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna, care in 2014 implineste 33 de ani de existenta. Sute de vasluieni se aduna in Piata Centrului Civic sau in sala Casei de Cultura a Sindicatelor 'Constantin Tanase' pentru a-i vedea pe uratori si colindatori. 'Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna este cea mai longeviva manifestare culturala din judet. Este o bucurie sa vedem ca aceste obiceiuri sunt pastrate cu sfintenie de oamenii din satele vasluiene, dar si ca orasenii vin in numar mare la fiecare editie sa-i vada evoluand pe participantii la festival. Atractia este reprezentata mereu de teatrul de masti, specific judetului nostru', a declarat directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui, Lucian Onciu.

Faptul ca aceste traditii sunt pastrate se datoreaza nu doar oamenilor simpli, ci si altor persoane manate de pasiune si de iubirea pentru tot ce apartine neamului romanesc. Profesori, invatatori, directori de scoli sau de camine culturale, primari pun cu totii umarul pentru ca obiceiurile sa nu se piarda. Cu bani putini, fiindca si arta cere bani, dar cu dragoste de frumos si cu multumirea ca ramane ceva in urma lor, sute de oameni, carora nu le stim numele, participa la perpetuarea unor traditii minunate. 'Cred ca pericolul ca aceste obiceiuri sa se piarda nu exista. Oamenii asteapta cu drag venirea sarbatorilor, pentru face cunoscute traditiile invatate de la parinti, de la bunici. Copiii sunt preocupati sa afle cat mai multe despre traditiile populare. E drept ca multe dintre obiceiuri s-au schimbat, au evoluat de-a lungul timpului, dar ramane nealterata esenta spiritului romanesc dulce si curat, iar asta nu poate decat sa ne bucure. Sustinem cat putem orice activitate culturala menita sa pastreze vii farame din istoria noastra, din traditia noastra', a spus primarul comunei Lipovat, Valerian Hriscu.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0952 (s) | 25 queries | Mysql time :0.025217 (s)