Colonizarea gastrica persistenta cu H.p. este de aproximativ 10% la persoanele sanatoase în varsta de 30 de ani si ajunge la 60% la persoanele de peste 50 de ani. Ratele de infectie sunt mai mari în randul populatiei sarace, între detinutii din închisori si la copiii din tarile în curs de dezvoltare, infectia fiind corelata cu faptul ca bacteria se transmite prin ingestie orala, la persoane cu maini murdare care consuma apa infectata si alimente contaminate (legume si fructe nespalate). Este adevarat ca multe persoane pot fi infectate cu H.p., dar îmbolnavirea gastrointestinala apare, mai frecvent, la cei care consuma, în exces, iritanti digestivi (tutun si alcooluri tari). S-a stabilit ca numai 15-20% dintre persoanele infectate cu H.p. vor dezvolta forme grave de ulcer în cursul vietii.
Tratamentele fitoterapeutice: Se bazeaza pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul niselor create si cu reactii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În plus, exista specii vegetale care contin principii active antiseptice (bogate în acid salicilic) si proprietati emoliente (bogate în saponozide, oleorezine, gumirezine si mucilagii). În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lunga durata care folosesc, zilnic, ceaiuri (sub forma de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante.
Galbenele – cu efecte emoliente si cicatrizante de exceptie, folosite sub forma de infuzii (doua lingurite flori uscate la 250 ml apa clocotita cu infuzare 15-20 minute), care se consuma înainte de mesele principale prin înghitituri rare. Obligeana – macerat la rece din 2-3 lingurite radacini uscate si macerate 12 ore în 500 ml apa rece; se încalzeste usor a doua zi si se consuma cate ½ pahar, cu 20 minute înainte de mese, asigurand calmarea durerilor si stimularea digestiei. Pulberea de obligeana (cate un varf de cutit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intra în formula Ulcerotratului, avand rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii). Tataneasa – decoct din radacini uscate si maruntite (2-3 cani pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare si cicatrizante datorita continutului ridicat în alantoina, mucilagii si taninuri, actionand în vindecarea completa a perforatiilor si refacerea rapida a mucoasei gastrice.
Lemnul dulce – infuzii din pulbere de radacini în amestec cu flori de musetel, consumate într-o cura de 1-2 luni (primavara si toamna), cu efecte cicatrizante si antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric si duodenal), dar cu restrictii de dozare si de durata a tratamentului la femei gravide si la persoane hipertensive. Hameiul – infuzie din 40 g conuri la un litru apa clocotita, se consuma cate 2-3 cani pe zi avand efect de calmare a durerilor de stomac si de diminuare a secretiei în exces a acidului gastric. Stejarul si salcamul – decoct din scoarta maruntita (2-3 cani pe zi) cu continut ridicat de taninuri care actioneaza cu efecte antiseptice si hemostatice, în ulcere cu scaune sangvinolente. Teiul – infuzie din flori (2-3 cani pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din peretii stomacului.
Busuiocul – infuzie din herba înflorita (3 ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentatiilor si a focarelor putrede. Arahidele – 30 grame zdrobite si amestecate cu 10 ml lapte si 5 ml smantana, se consuma de 2-3 ori pe zi, avand rolul unei pelicule uleioase care protejeaza peretele stomacului si ca tampon în neutralizarea acidului clorhidric. Turita mare – infuzii din herba (2-3 cani pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal si stimularea poftei de mancare. Frasinul – infuzie din 2 lingurite flori si frunze la 250 ml apa clocotita din care se bea o cana pe zi, frationata dupa mesele principale.
Sunt eficiente si alte specii medicinale folosite în amestecuri: galbenele (6 parti), sunatoare (6 parti), roinita (4 parti), salcam (2 parti), musetel (2 parti) si tataneasa (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, între mese; coada-soricelului, papadie, patlagina, chimion, menta, sovarv (parti egale), luand 2-3 ceaiuri, înainte de mese; roinita, zmeur, valeriana, maghiran si seminte de in, chimion si fenicul; galbenele, sunatoare, coriandru, musetel, coada-soricelului, obligeana, tataneasa, hamei, menta si zmeur.
