O abordare neconventionala a anulat deficitul in comportamentul social asociat cu autismul in modelele genetice, de mediu si idiopatice de soareci cu aceasta conditie. Cercetatorii de la Baylor College of Medicine au relatat in jurnalul Neuron ca administrarea bacteriei Lactobacillus reuteri poate duce la anumite schimbari in creier care anuleaza deficitul social printr-un mecanism care implica nervul vag si sistemul de recompensa oxitocina-dopamina. Aceste descoperiri aduc noi sperante pentru elaborarea unor terapii pentru tulburarile neurologice cu ajutorul microbilor din intestine, scrie descopera.ro, care citeaza Medical Xpress.
„In 2016, am descoperit la soareci ca progeniturile mamelor cu o dieta bogata in grasimi au deficit social si schimbari in flora intestinala caracterizata printr-o reducere in abundenta a bacteriei Lactobacillus reuteri. Mai important, restaurarea nivelurilor de bacterie la mostenitori au anulat deficitul social”, a precizat Mauro Costa-Mattioli, autor corespondent de la Baylor College of Medicine. „Totusi, acest model reprezinta doar unul dintre numeroasele mecanisme adiacente ale conditiei. Asadar, am decis sa investigam daca descoperirile noastre s-ar aplica si la alte modele cu origini diferite”, a adaugat acesta.
Cauzele autismului pot fi genetice, de mediu sau idiopatice, iar oamenii de stiinta au folosit modele pentru fiecare conditie. Astfel, cercetatorii au investigat daca bacteria aceasta poate restaura comportamentul social la alte modele care reprezinta diferite cauze de aparitia a autismului. In mod surprinzator, au descoperit ca bacteria poate declansa recuperarea comportamentelor in toate modelele pe care le-au testat, sugerand ca aceasta abordare bazata pe microbi poate imbunatati abilitatile sociale.
Mai mult, savantii au explorat mecanismul de la baza recuperarii comportamentului social. „Am descoperit ca Lactobacillus reuteri promoveaza comportamentul social prin nervul vag, care conecteaza bidirectional intestinele si creierul”, a precizat Martina Sgritta, cercetatoare in cadrul studiului. „Am inceput sa descifram mecanismul prin care flora intestinala influenteaza functia creierului si comportamentul. Aceasta ar fi cheia in dezvoltarea unor noi terapii mai eficiente”, a conchis Costa-Mattioli.(A.M.)
