News Flash:

VASLUI: Cine va opri inselatoriile samsarilor care vor sa puna mana pe cele mai sfinte locuri din Moldova?

8 Ianuarie 2015
1814 Vizualizari | 1 Comentarii
INSIDER: „Pe partea dreapta a Vaii Lohanului, in sensul de mers catre orasul Husi din judetul Vaslui, intr-o mica depresiune situata la 3 km de drumul judetean, se afla un mic sat locuit de urmasii razesilor, tarani liberi, organizati in obsti, care stapaneau in comun pamantul satului de care apartineau, dar lucrau independent (impreuna cu familia) lotul agricol stapanit, cu numele de Pahna. Numele satului s-a dat dupa aspectul locului: mai izolat, mai ferit de ochii curiosilor, dar in acelasi timp mocirlos, noroios, intrucat o parte a depresiunii era strabatuta de multe izvoare din care izvora o apa pura, curata, binefacatoare, care dadea puteri razesilor si vindeca bolile. In acelasi timp, locul mocirlos reprezenta secretul succeselor razesilor in luptele cu hoardele de migratori care navaleau peste sat.

Locul a fost daruit de catre Stefan Cel Mare in anul 1475 pentru actele de vitejie savarsite in batalia de la Vaslui de cetele de razesi inarmate cu bate special confectionate pentru lupte, din lemn de corn ghintuit, in care acestia erau maestri. Batranii locului spun ca vreo 6 cete formate din cate 8-10 razesi ar fi macelarit peste 1500 de turci si ar fi inspaimantat oastea lui Hadam Suleiman Pasa, fost beylerbey al Rumeliei in timpul sultanului Mehmed al II-lea, care a condus oastea otomana.

Mai spun batranii locului faptul ca chiar una din cetele din Pahna, din care faceau parte tineri ai unor familii vechi de razesi moldoveni care exista si astazi in sat, l-ar fi batut si alungat pe Hadam Suleiman Pasa, dupa care ar fi aplicat o corectie si trupelor de munteni ai lui Laiota Basarab care a trecut de partea otomana. Tot batranii satului mai spun ca razesii erau oameni gospodari, dar iuti la manie si ca acestia ar fi fost, ulterior bataliei, angajati in trupele lui Stefan, ca formatiune permanenta care il apara pe Domnitor si care avea grija de familia si de armele acestuia, impreuna cu cetele din satul vecin Corni.

Viata parca se opreste in loc in Pahna, este foarte dura iarna si pe vreme urata, insa vara locul este un paradis. Cine petrece o zi in aceste locuri se va intoarce cu siguranta sa le revada. Dealurile sunt pline de pomi fructiferi, vita de vie, de flori si plante rare si se respira cel mai curat aer din zona Moldovei. Locuitorii inca mai lucreaza cu unelte vechi si pastreaza multe obiceiuri de sarbatori cum ar fi cetele de Jieni care colinda casele de sarbatori si spun povestile luptelor purtate de inaintasii lor, trupe formate din 6, 8, 10 sau 12 membri costumati in Anul Nou, Anul Vechi, Capitan, Turc, Urs, Haiduc, Domnitor, Domnisoara etc.

Legenda spune ca in timpul bataliei de la Vaslui, una dintre cete a fost condusa de o frumoasa moldoveanca pe care o chema Iulia, care a fost grav ranita in lupta, a fost adusa in sat si s-a vindecat cu apa minune din izvoarele razesilor si cu plantele miraculoase care cresc pe dealurile satului (extractul de cicoare – o floare cu petale albastre constituia unul din leacurile miraculoase ale razesilor). Iubitul acesteia a murit ulterior in batalia de la Valea Alba in 1476 iar Iulia s-a sinucis la auzul vestii. Satenii spun ca si astazi o mai vad pe frumoasa Iulia, cu parul auriu, in noptile de vara, pe ulitele satului, in rochie alba. (Locul plin cu izvoare cu apa miraculoasa a fost insa asanat de regimul comunist in anii ‘80).

Pentru devotamentul sau, Stefan cel Mare i-a rasplatit pe razesi cu pamant si cu peste 300 de galbeni pentru fiecare familie, bani pe care razesii i-au pastrat si i-au transmis din tata in fiu, fiind pastrati in locurile ascunse si sfinte ale pahnenilor. In deceniile si secolele care au urmat, razesii din Pahna si Corni au prosperat, insa au dus o viata modesta, discreta, conform traditiei mosnene si au pastrat cu sfintenie comorile lor pentru urmasi. Unele dintre acestea au fost gasite de rude, insa cele mai multe nu au fost descoperite nici astazi. Pe langa valoarea materiala, galbenii respectivi au si o imensa valoare istorica, fapt care transforma aceste monede in veritabile comori, de ordinul zecilor de milioane de euro.

In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, satul Pahna si dealul numit Corhana au fost teatrul unor lupte crancene intre rusi si nemti care au aflat de comorile razesilor si care au dorit cu orice pret sa puna mana pe acestea. Nemtii s-au refugiat de la Husi si s-au cantonat inclusiv in Pahna, in casele razesilor, pe care i-au tratat civilizat, potrivit marturiilor celor care mai sunt in viata. Rusii i-au urmarit si, de pe dealul Lohanului, i-au bombardat crancen si i-au alungat in codrii stravechi din apropiere dupa care au vandalizat satul, au jefuit casele, au batut barbatii, copii si femeile pentru a le spune unde tin galbenii, insa acestia au fost de neinfrant. Pentru aceste fapte satenii ar fi pedepsit drastic pe unii dintre agresori, care au disparut fara urma.

Comorile nu au fost gasite nici astazi, insa numerosi samsari, in frunte cu Adrian Porumboiu, au cumparat pe nimic pamantul mosnenilor din vatra satului si acum incearca sa cumpere, tot pe nimic, casele si pamanturile acestora din sat, saraciti de vremurile care au trecut peste ei, umiliti de regimul comunist si de guvernele post-decembriste. Poate cineva le va da o mana de ajutor razesilor din Pahna si va opri inselatoriile samsarilor care vor sa puna mana pe unele din cele mai sfinte locuri din Moldova. Cu siguranta, Stefan cel Mare se rasuceste in mormant, avand in vedere la cine ar putea ajunge pamantul daruit razesilor pentru faptele lor de vitejie. Taranii din Pahna vor sa fie protejati de lege si de autoritati si sa evite sa aplice legea lor care este foarte drastica cu privire la inselatoriile in legatura cu pamantul lor sfant. Dupa cum decurge insa situatia in acest moment, existenta tihnita a razesilor din Pahna pare a se incheia definitiv. Totusi, legendele nu mor niciodata. Subiectul merita urmarit.

Viorica Armasu”-infoINSiDER.ro
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Vlad Alexandru  | #1303
Beglerbegul Rumeliei** editati articolul..
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0738 (s) | 25 queries | Mysql time :0.018174 (s)

loading...