News Flash:

Viviane Reding: Incercarea de desfiintare a CCR in Romania, amenintare la adresa statului de drept

11 Martie 2014
1426 Vizualizari | 0 Comentarii
Incercarea de desfiintare a CC din Romania si amenintarea independentei justitiei in Ungaria sunt exemple de amenintare sistemica la adresa statului de drept, a declarat, marti, comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding, care a prezentat noul cadru de protejare a statului de drept.

 "Am avut in ultimii ani unele probleme de rezolvat si a trebuit sa o facem ad-hoc. A trebuit sa avem imaginatie, pentru ca tratatele nu prevad masuri (pentru incalcarea statului de drept - n.r.), cu exceptia articolului 7, care este optiunea nucleara", a explicat Reding necesitatea unui nou cadru pentru protejarea statului de drept.

Rugata sa dea exemple privind "amenintarea sistemica" la adresa statului de drept, Viviane Reding a vorbit despre Romania si Ungaria.

"Incercarea de a desfiinta o Curte Constitutionala, pentru ca acea Curte Constitutionala a criticat destul de des legile Guvernului. Asta fost cazul Romaniei. Sau amenintarea independentei justitiei, a judecatorilor, cum a fost cazul in Ungaria", a raspuns Reding, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele CE, Jose Manuel Barroso, si comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.

In urma cu un an, Parlamentul Ungariei a adoptat proiectul de modificare a Constitutiei care limita competentele Curtii Constitutionale, in pofida criticilor formulate atat de presedintele CE, Jose Manuel Barroso, cat si de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Comisia Europeana a adoptat un cadru nou pentru abordarea amenintarilor sistemice la adresa statului de drept in cele 28 de state membre ale UE. Initiativa are la baza doua dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 si la 25 februarie 2014, in cadrul carora s-a ajuns la concluzia ca este necesar sa se conceapa un instrument pentru a se face fata, la nivelul UE, amenintarilor sistemice la adresa statului de drept.

Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neindeplinirii obligatiilor - atunci cand a fost incalcata legislatia UE - si asa-numita "procedura de la articolul 7" din Tratatul de la Lisabona, care, fiind cea mai stricta sanctiune, permite suspendarea drepturilor de vot in cazul unei "incalcari grave si persistente" a valorilor UE de catre un stat membru, se arata intr-un comunicat al CE.

Noul cadru instituie un instrument de "avertizare timpurie" care permite Comisiei sa initieze un dialog cu statul membru in cauza pentru a preveni escaladarea amenintarilor sistemice la adresa statului de drept. Daca nu se gaseste nicio solutie bazata pe noul cadru al UE privind statul de drept, in ultima instanta se va aplica intotdeauna articolul 7 pentru solutionarea unei crize si pentru asigurarea conformitatii cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu confera si nici nu prevede competente noi pentru Comisie, dar confera transparenta modului in care Comisia isi exercita rolul in temeiul tratatelor.

Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei sa identifice o solutie impreuna cu statul membru vizat, pentru a preveni aparitia unei amenintari sistemice la adresa statului de drept de natura sa devina un "risc clar de incalcare grava" ce ar putea declansa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. In cazul in care exista indicii clare ale unei amenintari sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o "procedura prealabila procedurii prevazute la articolul 7", initiind un dialog cu statul membru respectiv.

Acest procesul are trei etape. In prima etapa, Comisia Europeana va colecta si va examina toate informatiile relevante si va stabili daca exista indicii clare ale unei amenintari sistemice la adresa statului de drept. In cazul in care, in urma acestei evaluari, considera ca exista in mod real o situatie de amenintare sistemica la adresa statului de drept, Comisia va initia un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea "avizului sau privind statul de drept", care va constitui un avertisment pentru statul membru, si justificarea motivelor sale de ingrijorare.

In a doua etapa, cu exceptia cazului in care chestiunea a fost deja solutionata in mod satisfacator, Comisia va emite o "recomandare privind statul de drept" adresata statului membru. CE va recomanda statului membru ca, intr-un termen stabilit, sa rezolve problemele identificate si sa o informeze cu privire la masurile luate in acest scop.

In cea de-a treia etapa, Comisia va monitoriza masurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandarii. Daca nu se ia nicio masura satisfacatoare in termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevazute la articolul 7 din Tratatul UE.

"Intregul proces se bazeaza pe un dialog continuu intre Comisie si statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European si Consiliul cu regularitate si in detaliu", se arata in comunicatul CE.

Potrivit comunicatului, din 2009, Comisia Europeana "s-a confruntat in mai multe ocazii, in unele state membre, cu situatii de criza care au evidentiat probleme specifice legate de statul de drept".

romania thorbjorn jagland comisia europeana
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0970 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012246 (s)