marți, 19 martie, 2024

Ziua cand istoria lovea crunt Romania

Distribuie:

Publicat:

La sfarsitul anilor ’30, se asternea teroarea aproape peste intreaga Europa: hotarele stabilite prin tratate internationale le redesena, dupa voia sa, un singur om: Hitler.

Austria fusese ocupata in 1938 prin cunoscutul “Einschluss”. Fuhrerul marsaluia victorios prin Viena intr-o tara pe care o invinsese fara lupta, poate si din cauza unor politicieni austrieci slabi.

In acelasi an, Cehoslovacia a fost nevoita sa afle ca puterile europene s-au inteles ca aceasta tara sa cedeze Germaniei asa zisa regiune sudeta, o fasie ingusta situata de-a lungul frontierei de nord-vest. Tot fara lupta si – ciudat – fara participarea Cehoslovaciei la “Tratative”.

In martie 1939, Hitler a aplicat fara dificultati asa numita “Operatiunea verde” (Fall Grund), prin care Slovacia se desprindea de restul tarii si devenea stat “independent” pro-nazist. Imediat, Rutenia Carpatica si-a declarat si ea independenta, dar dupa numai cateva zile a ocupat-o Ungaria.

In scurt timp, Germania punea mana pe ce mai ramasese din Cehoslovacia, instituind “Protectorul Boemiei si al Moraviei”, in subordinea Reichului. Practic, statul cehoslovac a incetat sa mai existe.

In 1939, Hitler si Stalin, infratiti deja prin faimosul pact Ribbentrop-Molotov, si-au impartit Polonia, urmare unui razboi-fulger de o luna si ceva.

La 22 iunie 1940, Franta semna la Compiegne un umilitor armistitiu, prin care accepta sa cedeze lui Hitler toata partea de nord a tarii, cu coasta Atlanticului, inclusiv capitala Paris. In rest, se instituia o mica Franta “libera”, cu capitala la Vichy.

In aceeasi luna, dupa numai cateva zile, Romania primeste “nota ultimativa” a Moscovei, care isi revendica “drepturile” asupra Basarabiei si Bucovinei de Nord, cerand cedarea imediata a acestora. Intrucat Bucovina n-a apartinut niciodata Rusiei sau URSS, nota face o justificare care iti increteste pielea:

“transmiterea partii de nord a Bucovinei catre U.R.S.S. ar reprezenta (…) un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita U.R.S.S. si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia”.

Dupa experienta Austriei, a Cehoslovaciei, a Poloniei, Frantei, pentru Romania nu exista alternativa. In Consiliul de Coroana convocat in acest scop, ultimatumul a fost acceptat cu un singur vot impotriva: al profesorului Nicolae Iorga).

Pretentia sovietica a marcat insa numai inceputul calvarului pentru tara noastra. Numaidecat, Ungaria a pretins Transilvania, iar Bulgaria sudul Dobrogei (cunoscut sub denumirea de Cadrilater).

Intrucat tratativele directe romano-maghiare nu au dus la un rezultat, vecina noastra a apelat la spijinul Germaniei.

De data aceasta, Hitler s-a vazut intr-o situatie dificila. Pe de o parte Germania si Ungaria erau legate de un interes comun: revizuirea tratatului de la Trianon, pe de alta parte Romania detinea cele mai pretioasa materii prime necesare razboiului pe care-l incepuse Hitler: petrol si cereale, potrivit ziare.com.

S-a cazut de acord cu privire la organizarea unui arbitraj, sub auspiciile Germaniei si ale Italiei. Arbitrajul a fost nefast pentru Romania: pierderea Ardealului de Nord. In scurt timp, Germania a sfatuit Romania sa accepte si pretentiile bulgariilor cu privire la sudul Dobrogei.

Dupa cum era de asteptat, pierderea teritoriilor si afluxul de refugiati romani din Basarabia, Bucovina de Nord si Ardealul de Nord au generat haos institutional si tulburari sociale in tara.

A iesit la iveala Miscarea Legionara, interzisa de rege, care a inceput sa marsaluiasca prin capitala, manifestand violent impotriva Guvernului si chiar a Regelui Carol al II-lea.

La inceputul lui septembrie 1940, violenta atingea cote maxime, legionarii cerand imperios abdicarea regelui. Pe strazile capitalei se auzeau focuri de arma, iar abdicarea ajunsese cuvantul de ordine al strazii.

Toate incercarile regelui de a forma un nou guvern au esuat si in aceste conditii suveranul este nevoit sa apeleze la generalul Antonescu, cu care relatiile sale erau de altfel cam “en froid”. Fara sa fie prea receptiv, Antonescu accepta, punand doua conditii: abdicarea regelui si transmiterea principalelor prerogative regale catre acelasi Antonescu.

In aceste conditii, la 6 septembrie 1940, acum 75 de ani, regele abdica in favoarea fiului sau Mihai I. Noul rege accede pentru a doua oara la tronul Romaniei dupa ce, copil fiind, mai fusese incoronat in 1927 si detronat de tatal sau in 1930.

Instalat la putere, Ion Antonescu declara Romania ca “stat national-legionar”, iar pentru tara incepea un calvar care a durat peste o jumatate de veac.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img