News Flash:

ACI Romania, despre acuzatiile lui Daniel Zamfir in legatura cu stabilirea ratelor de dobanda: 'A prezentat complet eronat modul de functionare al pietei'

22 Ianuarie 2019
474 Vizualizari | 0 Comentarii
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.8735 RON (-0.0003)
USD: 4.0875 RON (-0.0047)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
3028 71346900

Asociația Piețelor Financiare (ACI România) respinge ferm acuzațiile făcute fără niciun temei de senatorul Daniel Zamfir în legătură cu stabilirea ratelor de dobândă și a indicatorilor ROBOR pe piața monetară din România, arată un comunicat al asociației, realatează Mediafax.

„Senatorul Zamfir a prezentat, cu privire la funcționarea piețelor financiare interbancare (monetară și valutară), o înșiruire de acuzații nefondate, fără argumente reale, sau bazate pe confuzii fundamentale în ceea ce privește mecanismele de piață, arată comunicatul.

Asemenea acuzații de „înțelegeri” între bănci neagă în esență principiile de funcționare ale oricărei piețe concurențiale. Piețele financiare din România sunt concurențiale, funcționale și validează echilibrele macroeconomice principale ale țării. Piața monetară și piața valutară sunt fundamentale pentru funcționarea economiei de piață, așa cum este stipulat acest principiu în Constituția României (Art. 135). Ele s-au format în timp, începând cu mijlocul anilor 90, după eforturi susținute, și au contribuit la acordarea calificativului de economie de piața funcțională pentru Romania, o precondiție obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Toate aceste realități sunt neglijate de dl. senator care consideră că rolul acestei piețe este doar de a asigura o referință pentru creditele populației. Piața monetară, ca și indicii de referință, au fost stabiliți din 1995, pe când referința la creditele bancare pentru consumatori - care este un scop secundar și neobligatoriu al acesteia - a fost stabilită ulterior prin OUG 50/2010 (când ROBOR la 3 luni Concurenței sau BNR) sunt eventuale înțelegeri de tip cartelar care ridică prețul la vânzători, înțelegeri imposibil de realizat când participanții la piață sunt și vânzători și cumpărători în același timp (cotează atât preț de cumpărare cât şi de vânzare), având în vedere și existența controalelor interne stricte din fiecare banca. Pe piața interbancară băncile sunt și cumpărători și vânzători, ceea ce accentuează gradul de concurență din piață şi face practic imposibilă cartelarea.

Nu există un singur ROBOR, ci opt cotații ROBOR, pentru scadenţe - de la o zi la un an – foarte diferite în ceea ce privește elementele care le determină. Cele pe termen foarte scurt sunt influențate în special de lichiditatea din piață. Lichiditatea este puternic influenţată de soldul contului Ministerului Finanţelor Publice. Cele pe termen mai lung sunt influenţate de așteptările privind inflația și implicit cu privire la eventualele modificări ale ratei de politică monetară ale BNR. Majoritatea tranzacțiilor au loc la scadențe scurte tocmai pentru că sunt o expresie a nivelului de lichiditate variabil și de aceea cotațiile au o volatilitate mai ridicată, față de cele pe scadențe mai lungi - mai stabile dar mai relevante în privința rolului lor de semnal și reper, esențiale şi pentru piețele de produse de acoperire a riscului de dobândă. Cifra invocată de dl. senator ca fiind mai scăzută decât cotația ROBOR la 3 luni pentru ziua de 17 ianuarie (1,56%) reprezintă media tranzacțiilor pe termen scurt (până la o săptămână) care sunt cele mai frecvente.

Deci nu este vorba de funcționarea pieței pentru dobânzile la scadența la trei luni, sau de o posibilă manipulare, ci de o comparație nerelevantă. Propunerea dlui senator ca referinţă pentru credite să se facă la aceste reper nu are legătură cu funcționarea pieței sau cu o posibilă manipulare. O eventuală modificare a referinței aplicabile creditelor acordate consumatorilor ar putea fi adoptată după o discuţie cu toți factorii implicați şi o analiză atentă a tuturor consecințelor, urmată de o decizie legislativă. Acest demers nu ar avea nicio legătură în fapt cu mecanismul de stabilire și publicare a cotațiilor ROBOR.

Media ponderată a tranzacţiilor, publicată pe site-ul BNR și invocată în discuțiile recente, este bazată în proporție covârșitoare pe tranzacțiile pe termen de cel mult o săptămână. Au fost cazuri - inclusiv recente (de exemplu în iunie și octombrie 2018) când ROBOR la o zi a avut o valoare mai mare decât cele la 3 luni și 6 luni – ex. la data de 25 iunie 2018 ROBOR overnight (o zi) a fost 3,48%, cel la 3 luni 3,13% și cel la 6 luni 3,20 %. În consecință, au fost zile când media ponderată menționată mai sus, a fost mai mare decât ROBOR la 3 luni (pe 22 iunie18, media ponderată a fost 3,30% și ROBOR 3 luni a fost 3,09%.). Dobânda medie din data de 17 ianuarie, evocată în aceste zile, a fost într-o zi cu lichiditate excesivă datorită cel mai probabil plăților efectuate de Ministerul Finanțelor Publice și nu reprezintă, după cum se vede, o regulă. Într-o zi cu lichiditate deficitară, media tranzacțiilor este mai mare decât dobânda ROBOR la 3 luni. O analiză mai atenta a cifrelor ar fi scos în evidență faptul că există o evoluție volatilă a dobânzilor pe termen scurt. Oricum cifrele reprezentate arată funcționarea normală a pieței și nu sunt probe care să susțină manipulări ale ratelor de dobândă. Prezentarea acestor cifre ca ”dovezi de manipulare” nu arată decât o neînțelegere a mecanismelor acestei piețe.

Evocarea momentului din octombrie 2008 nu are nici o relevanță pentru situația de acum și cea din ultimii ani. În octombrie 2008, din cauza unui context particular pe piața valutară, dobânzile pe piața interbancară au depășit cu mult limita superioară a culoarului de variație stabilit de BNR, inclusiv dobânda pentru facilitatea garantată de creditare (Lombard) pusă la dispoziţia băncilor comerciale. Situația respectivă se poate caracteriza ca un market failure, un caz tipic în care mecanismul de accesare a împrumuturilor la dobânda de facilitate de credit nu a mai funcționat, BNR fiind nevoită să intervină administrativ. Faptul că acest episod a fost o situație de nefuncționare a pieței și nu o manipulare a pieței a fost stabilit și de investigația Consiliului Concurenței, care a comunicat oficial faptul că nu a confirmat nici o suspiciune în această privință prin Comunicatul făcut public din aprilie 2013.(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket8/id8298/banci_aprilie_2013.pdf)

În consecință, ACI România cere cu fermitate ca orice discuție legată de piața interbancară să se bazeze pe informații exacte, să țină cont de respectarea principiilor pieței libere, iar orice eventuală acuzație să fie probată. Subminarea fundamentelor piețelor funcționale nu face decât să îngreuneze găsirea echilibrelor pe piețele valutare și bancare cu efecte nefaste asupra economiei românești. ACI România – Asociația Piețelor Financiare stă la dispoziție pentru orice clarificare în privința funcționării pieței și regretă faptul că în discursul public dl. senator Zamfir a prezentat complet eronat modul de funcționare al pieței financiare interbancare”, se arată în comunicatul de presă.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a anunțat că îi va chema, pe 29 ianuarie, la audieri în Comisia economică a Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței pentru a da explicații despre calcularea indicelui ROBOR. Senatorul a solicitat BNR ca, începând de luni, să oprescă acest mecanism artificial de calculare a ROBOR. „Vor fi audieri începând din 29 ianuarie în care vor fi invitați Mugur Isărescu să prezinte explicații și președintele Consiliului Concurenție și toți autorii implicați. Am decis să fac publice aceste informații înainte de audiere pentru că eu consider de interes public deosebit. Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor. ROBOR este o înțelegere între băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei piețe libere, este o înțelegere pentru a acoperi pierderile care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei.”, a declarat Daniel Zamfir, președinte al Comisiei economice a Senatului, într-o conferință de presă susținută duminică la sediul ALDE din Capitală.

ACI România a fost înființată în anul 1994 și are peste 100 de membri, fiind acceptată încă de la înființare ca membru al asociaţiei internațională de profil (ACI Financial Markets Association (ACIFMA)).

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1253 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017544 (s)