Biserica Ortodoxă este ținta atacurilor atât în presă, cât și în rândurile celor care consideră că ortodoxia stă în calea evoluției lor sau a societății, în general.
Cele mai multe neadevăruri sunt legate, evident, de banii pe care îi primește Biserica Ortodoxă Română, preoții și personalul neclerical. Trebuie precizat că exact aceiași bani îi primesc și ceilalți reprezentanți ai celor 18 culte recunoscute oficial de statul român. Salariul, care, de fapt, se numește ”sprijin salarial”, pe care îl încasează un preot ortodox este același cu cel pe care îl primește și omologul său de la catolici sau oricare alt cult religios recunoscut oficial pe teritoriul țării.
De exemplu, Biserica Evanghelică din Germania încasează anual aproape 15 miliarde de euro de la membrii ei.
Radio România Actualități a pornit o dezbatere în care a vrut să lămurească cât primește un preot, ce bani încasează BOR de la stat, dar și despre impozitarea aplicată ortodocșilor. Cătălin Raiu, teolog și cadru didactic universitar, reprezentantul României în panelul experților OSCE în libertate religioasă, a răspuns la întrebările jurnalistului Cristian Curte.
”Realizator: Cristian Curte – Bună seara! Bine v-am regăsit! Pentru că bugetul statului este sub presiune, săptămâna trecută au apărut discuții în public legate de salarizarea preoților, unele bazate pe știri false, venite, culmea, de la demnitari ai statului român. Ce să mai aștepți atunci de la popor, care crede cu tărie în mitul conform căruia guvernul le plătește în mână clericilor salarii cât ale profesorilor? În realitate majoritatea preoților primesc în mână de la stat 65% din salariul unui profesor din ciclul preuniversitar, o minoritate a clericilor, mai exact 30%, primește un procent de 80% din salariul unui profesor din ciclul preuniversitar. Veți afla în emisiunea de astăzi de ce clericii noștri au de la stat acest ajutor la salarizare, pentru că nu este un salariu. Şi tot astăzi invitatul ediției, domnul Cătălin Raiu, expert OSCE în libertate religioasă, o să vă detalieze principalele formule de salarizare a clerului din spațiul nord-atlantic. Pentru că, veți vedea, există deosebiri foarte mari între UE și SUA, dar și între europeni. Ce aţi zice dacă v-aş spune, de pildă, că nu România le plătește preoților un salariu integral, ci o țară vest-europeană, majoritar protestantă.
Cătălin Raiu: Există o singură țară în Europa care formal salarizează clerul ca și categorie socială angajată directă a statului și e vorba aici de Danemarca. De altfel, este singura țară în care încă există o biserică de stat și un minister propriu-zis, condus de un ministru care este membru al cabinetului, dedicat afacerilor ecleziastice, îl numesc ei. În celelalte țări clerul este angajat de către cultele religioase, deci, nu este angajatul statului în mod direct. Şi, practic, putem să vorbim de mai multe filozofii de salarizare a clerului, uitându-ne la celelalte state. Sunt două tendințe la nivel, să spunem, nord-atlantic, ca să ne referim cu precădere la zona democratică și liberală a mapamondului, una dintre ele, care se inspiră din tradiţia americană, este aceasta a liberalizării activităţii preoţilor. După cum știți, și sigur multă lume știe, în America, în Canada clerici sunt angajați direct ai comunității religioase pe care o păstoresc. Sigur că ei sunt parte dintr-un cult religios, ceea ce numim noi în Europa, sau dintr-o biserică tradițională, dar din punct de vedere financiar se supun exigențelor comunității, care la rândul ei trebuie să respecte exigențele cadrului legal general, adică al Codului Muncii.
Realizator: Deci, în America și Canada preotul nu este neapărat angajat al Episcopiei, ci al parohiei, iar credincioșii din parohie îi alimentează să zicem prin donații un salariu lunar, care este un salariu oficial, cu carte de muncă și cu tot ceea ce presupune ea, dări către stat, cum ar fi la noi CAS-ul sau CASS, pe lângă impozitul pe venit.
Cătălin Raiu: Da, absolut, și fenomenul acesta se întâlnește inclusiv unele țări europene. Spre exemplu, în țările europene în care Biserica Ortodoxă Română nu are statutul de cult, la fel, se merge pe aceeași formulă. În Germania, sigur știți că sunt cazuri de preoții care și-au negociat salariul direct cu comunitatea religioasă, care se angajează pe termen lung în baza unui contract, care respectă legislația statului sau landului respectiv să îi plătească această salarizare.
Realizator: Ce se întâmplă când comunitatea nu-i mai plătește salariul preotului, dările etc.?
Cătălin Raiu: De regulă, preotul acceptă să încaseze un venit diminuat sau poate chiar spre zero, în condiția în care el reușește să își suplimentează veniturile familiei cu un alt job. Fenomenul acesta al preoților, inclusiv români, care activează în diaspora și au în paralel un alt job, un alt serviciu e destul de generalizat.
Realizator: Deci, acesta este hai să-l numim modelul american?
Cătălin Raiu: Modelul american, liberal, individualist, care nu are relații directe cu cultele religioase, așa acum le înțelegem noi în logica europeană, adică, corpuri sociale, cu care guvernul tratează în mod direct. America, Franța, spre exemplu, se referă direct la unitățile de cult, la parohii și atunci și termenii în care sunt legiferate acest aspecte sau relațiile contractuale sunt direct cu unitatea de bază a cultului, care este parohia sau congregația.
