Senatorul Pro România Adrian Ţuţuianu a declarat, miercuri, că decizia CCR în cazul angajării răspunderii Guvernului pe bugetul de stat deschide calea oricărui Executiv să apeleze la această procedură, ceea ce reprezintă "un pas înapoi în evoluţiile democratice".
"În primul rând, o constatare care este valabilă de foarte multă vreme, CCR a devenit arbitru la tot ceea ce se dezbate în Parlamentul României. Astăzi, avem trei decizii ale CCR cu efecte deosebite. (…) În primul rând, avem această asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat şi pe legea bugetului asigurărilor sociale de stat, CCR a considerat că este o procedură constituţională. Nu cu unanimitate de voturi, ci cu trei voturi care au fost de opinie contrară. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial şi deschide calea oricărui Guvern să uziteze de această procedură, ceea ce după părerea mea, reprezintă un pas înapoi în evoluţiile democratice", a afirmat Ţuţuianu, pentru AGERPRES.
El a spus că legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale sunt acte normative care necesită cea mai mare dezbatere în Parlament, însă deciziile CCR sunt obligatorii.
Totodată, Ţuţuianu a explicat că decizia CCR privind modificarea OUG 114/2018 înseamnă "întoarcerea la originea actului normativ".
"Decizia CCR care priveşte ordonanţa de modificare a celebrei 114 din 2018 înseamnă întoarcerea la originea actului normativ, înseamnă că ceea ce s-a prevăzut în 114 devine aplicabil. Aduc aminte că această OUG este şi în dezbatere parlamentară. Vom fi iarăşi puşi în situaţia de a ajunge la CCR să vedem ce soluţii vom avea", a completat senatorul Pro România.
El s-a referit şi la decizia CCR în cazul Codului administrativ, menţionând că indemnizaţiile speciale ale aleşilor locali sunt considerate constituţionale, la fel şi modificările în privinţa activităţii instituţiilor statului.
"O altă decizie care produce efecte juridice importante este cea privind Codul administrativ. CCR a decis că sunt constituţionale aceste modificări în ceea ce priveşte activitatea tuturor instituţiilor statului, în ceea ce priveşte, de exemplu, desemnarea miniştrilor, constituirea Guvernului, raportul dintre preşedinte, Guvern şi Parlament. Indemnizaţiile speciale, pensiile speciale ale aleşilor locali sunt considerate constituţionale şi de aici urmează o sarabandă constituţională, pentru că, pe de o parte, Guvernul a suspendat pentru un an de zile plata acestor pensii, pe de altă parte, există lege adoptată de Parlament prin care pensiile speciale, inclusiv ale aleşilor locali, au fost anulate şi există sesizare la CCR", a explicat Adrian Ţuţuianu.
