Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, afirmă marți că premierul Florin Cîțu ar trebuie să se ancheteze pe el însuși în cazul Băncii Internaționale de Investiții, pentru că în perioada în care a fost ministru de finanțe a avut un an de zile la dispoziție pentru a denunța prezența Romaniei în banca cu acționariat majoritar rus și nu a facut-o.
Context: Premierul Florin Cîţu a declarat marți că România nu va participa la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii, subliniind că va fi declanşată o investigaţie în acest sens pentru a se vedea cine a decis că este bine pentru ţara noastră "să investească milioane de euro într-o bancă a ruşilor". El răspuns astfel întrebat dacă România va lua parte la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii cu suma de 14,3 milioane de euro, aşa cum ar fi cerut fostul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare.
„Premierul a anuntat ca deschide o investigatie sa vada cu cine m-as fi sfatuit cand am transmis draft-ul (ciorna) memorandumului BII la Guvern. In primul rand, nu l-am transmis la Guvern, ci mai intai la Ministerul Afacerilor Externe pentru analiza. Sustin investigatia si ii ofer cateva elemente, evident cat pot sa spun, fara sa aduc atingere imaginii Romaniei si partenerilor strategici. Am transmis mai intai informal schita de memorandum la Ministerul Afacerilor Externe. Nu am trimis spre avizare la MAE inainte sa primesc un acord informal. Cu cine m-am consultat? Evident, cu reprezentanti MAE si cu partenerii strategici ai Romaniei”, a reacționat fostul ministru de Finanțe.
Nazare acuză faptul că se încearcă justificarea remanierii sale.
„De altfel, salut demararea "evaluarii" la Ministerul de Finante, care mai nou s-a transformat in ancheta! Si pentru ca nu exista "intarzieri in proiecte importante pentru viitor” si altceva efectiv nu s-a gasit, au ales sa dea, pe surse, direct de la cabinetul Premierului, draft-urile unor documente sensibile, doar cu scopul de a face anumite asocieri de imagine, care sa stinga controversa legata de remanierea mea”, consideră fostul șef al Finanțelor.
Acesta menționează că Florin Cîțu ar putea să se investigheze pe el însuși în acest caz: „In primul rand, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul Romaniei si prevede o contributie a tarii noastre de 14 milioane de euro platibili in trei transe intre 2021-2023. Daca era cu adevarat o problema aceasta participatie la BII, ministrul de finante Florin Citu a avut tot anul 2020 la dispozitie pentru a denunta prezenta Romaniei in BII si nu a facut-o. Asadar, premierul se poate investiga pe el insusi in acest caz”.
Nazare precizează că premierul nu are ce să anuleze pentru că nu s-a luat nicio decizie.
„Romania este cel mai important beneficiar al finantarilor BII, cu o pondere de 20% in valoarea investitiilor active. In ceea ce priveste instrumentele de datorie, Romania are o pondere de 28%. Investitiile BII care vizeaza Romania in derulare sunt in valoare de 255 mil euro, cele in curs de aprobare sunt in valoare de 130 mil euro. Toate acestea au impact direct asupra dezvoltarii economice a Romaniei. Decizia privind platile efective, care este urmarea celei privind capitalizarea, se ia tot de catre Guvernul Romaniei, cu aprobarea Presedintelui si a Parlamentului Romaniei. Premierul nu are ce decizie sa anuleze, pentru ca decizia nu a fost vreun moment luata, ci urma sa fie discutata in Guvern, dupa obtinerea unui aviz de la Ministerul Afacerilor Externe. Conform atributiilor, dupa ce draft-ul (ciorna) de memorandum a fost examinat tehnic, legal, dupa ce a fost avizata fara observatii de toate directiile tehnice din Ministerul Finantelor, inclusiv de secretarii de stat sustinuti direct de premier, l-am transmis spre analiza Ministerului Afacerilor Externe, avand, cum am mai precizat, un acord informal in prealabil. De altfel, se cunoaste faptul ca, in precedenta sa calitate de ministru de finante, Florin Citu ar fi spus ca nu are obiectii tehnice asupra Memorandumului, ca din punctul de vedere al finantelor publice nu sunt probleme, dar ca nu ar vrea sa aprobe o chestiune asupra careia s-ar fi opus cand era in opozitie. Premierul ar fi mentionat ca primea multe like-uri si share-uri atacand public pe subiectul BII, atunci cand era in opozitie”, a conchis fostul ministru de Finanțe.
'Banca rușilor'
Banca Internaţională de Investiţii, instituţie înfiinţată în 1970 pentru a susţine colaborarea între statele est-europene, inclusiv România, a raportat un profit net de 7,3 milioane euro în 2020, potrivit raportului financiar publicat la BVB.
Banca a avut iniţial sediul central la Moscova, iar din 2019 a fost mutat la Budapesta.
România are o participare de 6,8% în capitalul social al băncii, cel mai mare pachet de acţiuni fiind deţinut de Federaţia Rusă, cu 45%, urmată de Ungaria, cu 17%, Bulgaria, cu 11%, şi Cehia cu 9,8%. Restul acţiunilor sunt deţinute de Slovacia (6,4%), Cuba (1,4%), Vietnam (0,9%) şi Mongolia (0,8%).
Preşedintele IBB este Nikolay Kosov, reprezentantul Rusiei, numit in 2020, iar unul dintre cei cinci vicepreşedinţi este Alexandru Florescu.
