Porumbul a fost indelung utilizat in bucataria traditionala romaneasca prin faina de malai gatita sub forma de mamaliga. Desi initial era considerata mancare taranilor, in prezent este des folosita ca substitut pentru paine si conform unor cercetari recente avand in vedere interesul tot mai crescut pentru alimentatie echilibrata, se pare ca mamaliga aduce niste beneficii de netagaduit celor care o consuma. Astfel, in prezent mamaliga si preparate derivate din aceasta au ajuns in meniurile unor restaurante selecte, apreciate de consumatori.
Protejeaza stomacul si ficatul
Considerata initial hrana saracilor, mamaliga a demonstrat de-a lungul timpului niste beneficii incontestabile in protejarea intestinelor. Specialistii germani in biologie celulara vegetala de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenta in boabele de porumb a unor substante derivate ale acizilor arahidic si palmitic, extrem de importante pentru sanatatea organismului. Substantele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi grasi, ceto-acizi, rezultati din oxidarea acidului palmitic si arahidic si sunt produsi numai si numai in radacina plantei de porumb, in urma unor mecanisme biochimice inca neelucidate stiintific. Cert este ca acesti ceto-acizi ignora legile chimiei si biologiei clasice, absorbindu-se in intestin cu mare usurinta, fara a suferi transformari chimice decat in proportie de 22-28%. Micile cantitati de ceto-acizi palmitici si arahidonici, ajunsi in sange se transforma in hidroxiacizi (alcooli cu grupari chimice acide) care se pot combina chimic cu cel putin 57 de specii de otravuri existente in organism.
Efectul detoxifiant al substantelor din porumb usureaza efortul ficatului de neutralizare a substantelor toxice, reducind considerabil riscul la insuficiente si ciroze hepatice. La populatiile unde se consuma zilnic terci de malai, incidenta bolilor hepatice este de 10 ori mai mica, iar copiii au o dezvoltare mai buna.
Creste durata de viata
Sau cel putin asa ne spun cercetatorii endocrinologi care considera ca un consum zilnic de mamaliga scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfunctii tiroidiene.
De asemenea, consumul de mamaliga regleaza concentratia de glucoza in singe, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din singe, scazind astfel riscul de ateroscleroza si, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mamaliga este raspunzator si de longevitate. Multa lume crede ca mamaliga ingrasa. Ei bine, mamaliga moale are de patru ori mai putine calorii fata de piine. Iar mamaliga virtoasa are jumatate din caloriile piinii. Inca din cele mai vechi timpuri, romanii au folosit mamaliga ca leac.
Dezvolta musculatura
Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, intamplator, ca cei mai apti copii pentru sporturi de performanta din Ecuador si Columbia au o bogata alimentatie in „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observatii, el a initiat un amplu program de cercetare in medicina sportiva, descoperind ca aceleasi substante derivate ale acidului palmitic si arahidonic au rol in dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalitatii de actiune a hormonilor tiroidieni.
