vineri, 29 martie, 2024

Analiza Banca Transilvania: Consolidarea finantelor publice este una din provocarile deceniului

Distribuie:

Publicat:

 

Procesul de consolidare din sfera finanțelor publice reprezintă una din provocările fundamentale ale acestui deceniu, apreciază Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, într-o notă de cercetare, anunță MEDIAFAX.

În contextul incidenței pandemiei coronavirus autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice au adoptat măsuri fără precedent pentru contracararea impactului acestui șoc în sfera economiei reale și la nivelul economiei financiare.

Spre exemplu, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) impulsul fiscal implementat de la începutul pandemiei până la jumătatea lunii septembrie s-a situat la peste 20% din PIB în țările dezvoltate și la aproximativ 6% din PIB în țările emergente și cu venituri medii (circa 11,7 trilioane dolari cumulat, reprezentând 12% din economia mondială).

În România impulsul fiscal este estimat de FMI la aproximativ 5,4% din PIB, inferior nivelurilor din Bulgaria (6,7% din PIB) și Polonia (11,7% din PIB).

Deteriorarea climatului macroeconomic în contextul incidenței pandemiei și implementării de restricții (declin cu cel mai sever ritm din ultimele decenii în trimestrul II) coroborată cu eforturile fiscal-bugetare fără precedent au condus la majorarea deficitului finanțelor publice, spre niveluri record în 2020.

Astfel, conform FMI ponderea deficitului bugetar în PIB se va intensifica în 2020 la 12,7% în economia mondială, 14,4% în țările dezvoltate și 10,7% în statele emergente și cu venituri medii. Pentru România experții FMI previzionează un deficit bugetar de 9,6% din PIB în 2020.

Totodată, ponderea datoriei publice în PIB se va majora în urma incidenței pandemiei, iar țările care vor înregistra cea mai puternică creștere pe termen mediu vor fi cele dezvoltate, care se confruntă cu provocări din perspectiva ritmului redus al creșterii economice pe termen mediu și inflație scăzută.

Astfel, conform FMI ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale an/an la 98,7% în economia mondială, cu 20,2 puncte procentuale an/an la 125,5% în țările dezvoltate, cu 10,1 puncte procentuale an/an la 48,9% în statele emergente și cu venituri medii, cu 10,2 puncte procentuale an/an la 39,9% în țările din Europa emergentă și cu 8,1 puncte procentuale an/an la 44,8% în România.

Subliniem faptul că ponderea datoriei publice în PIB va atinge maxime istorice (cel puțin în perioada de după 1880) atât în țările dezvoltate, cât și în statele emergente și în dezvoltare, spune Rădulescu.

În acest context, FMI atrage atenția cu privire la riscurile fără precedent la adresa finanțelor publice: incertitudinea asociată evoluției crizei sanitare, cu impact la nivelul performanței economiei reale; percepția de risc pe piețele financiare internaționale, cu consecințe pentru costurile de finanțare; calitatea procesului de realocare a resurselor.

Nu în ultimul rând, experții FMI subliniază importanța investițiilor publice în procesul de relansare economică, mai ales în contextul perspectivelor de persistență la un nivel redus pentru costurile reale de finanțare. Majorarea investițiilor publice și orientarea acestora spre transformarea digitală și economia verde pot contribui la un efect multiplicator superior. Conform estimărilor recente ale FMI creșterea investițiilor publice cu 1% din PIB poate determina majorarea PIB-ului cu 2,7 puncte procentuale, avansul investițiilor private cu 10% și generarea unui număr important de locuri de muncă (între 20 și 33 milioane).

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img