Faza a doua a unuia dintre cele mai mari proiecte cu finanţare europeană derulat la această oră în România, privind reducerea eroziunii costiere, a demarat în aceste zile de Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
Potrivit unui comunicat de presă al ANAR, transmis sâmbătă AGERPRES, în cadrul proiectului în valoare de 800 de milioane de euro, mii de tone de nisip vor fi aduse din largul Mării Negre şi reaşezate pe sectoarele afectate în prezent de eroziune, astfel încât lăţimea acetora să crească până la 100 de metri.
Lucrările de înnisipare vor începe în Năvodari şi Mamaia, urmând ca, în primăvara anului viitor, să continue în staţiunea Eforie.
"În a doua jumătate a acestei luni, vor începe şi lucrările pentru reabilitarea stăvilarelor Edighiol şi Periboina, ale căror costuri se ridică la aproape 15 milioane de euro. În aceste zone, vor fi construite amenajări speciale de mediu, cu un aport semnificativ în reducerea riscului de deteriorare sau de pierdere a habitatelor şi dezvoltarea biodiversităţii marine. Pe lângă lucrările de înnisipare a plajelor, vor fi realizate şi structuri hidrotehnice cu rol de protecţie suplimentară şi de fixare a aluviunilor, precum şi lucrări de consolidare a falezelor. Spre deosebire de Faza I a proiectului, în această etapă, un rol important îl vor avea şi lucrările de stimulare şi refacere a ecosistemului marin. Specialiştii români intenţionează să implanteze pe o suprafaţă de aproape 800.000 mp de iarbă marină (zostera noltii/cystoseira barbata), cu scopul de a asigura protejarea biodiversităţii apei Mării Negre şi a creşterii calităţii acesteia", notează "Apele Române".
De asemenea, cea mai mare suprafaţă, de peste 500.000 mp, de iarbă marină va fi cultivată pe sectorul plajelor Mangalia – Saturn.
"Ideea este promovată şi la nivel mondial de către un grup de oameni de ştiinţă britanici au lansat un proiect "de urgenţă", de restaurare a ierburilor marine. Iarba de mare este singura plantă cu flori din lume care poate poleniza sub apă. Pe lângă faptul că oferă un habitat pentru multe specii marine, ea captează şi carbonul de 35 de ori mai repede decât o pădure tropicală", explică specialiştii.
Conform sursei citate, în următorii trei ani, alte 11 sectoare de plajă vor fi extinse cu peste 200 de hectare de plajă şi vor fi redate turiştilor. Este vorba despre stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele (Mamaia, Tomis – Cazino, Agigea, Eforie – în etapa I) şi plajele (Costineşti, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai – în etapa II).
După finalizarea proiectului, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi mai protejaţi, iar turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. Mai mult, proiectul va avea efecte pozitive majore şi în domeniul socio-economic, iar operatorii din zona litorală vor putea să îşi dezvolte activitatea în cele mai bune condiţii, susţin oficialii ANAR.
