joi, 28 martie, 2024

Arsenie Boca, zece secrete ale celor mai puternice invataturi din Post

Distribuie:

Publicat:

Postul e vechi si incepe odata cu omul. E prima porunca de stapanire de sine, scria parintele Arsenie Boca. Marele duhovnic al secolului trecut a lasat posteritatii o serie de invataturi despre post si rugaciune, menite sa ii ajute pe oameni sa inteleaga semnificatia lor. 
Parintele Arsenie Boca este considerat unul dintre marii duhovnici ai romanilor, iar viata simpla si invataturile sale, la care cu timpul au fost adaugate marturiile despre personalitatea sa, l-au transformat intr-un personaj emblematic pentru tot mai multi credinciosi. 
„Ducand o viata extrem de severa si supunandu-se unei asceze riguroase, s-a impus atentiei tuturor calugarilor si credinciosilor care mergeau la manastire. El manca foarte putin si numai legume, numai post, dormea jos pe podele si se ruga necontenit, stand ceasuri intregi in genunchi la rugaciune”, era descris duhovnicul, in vremea anilor 1940, in care se afla la Manastirea din Sambata de Sus. Preotul a lasat posteritatii mai multe invataturi despre post si rugaciune, doua dintre temele importante pe care le-a abordat in lucrarile sale. Iata zece dintre cele mai importante: 
1 Indemn la o alimentatie retinuta „Postul cu masura sau mancarea odata in zi (a nu se satura). Mancarea sa fie de un singur fel, din bucate neinsemnate si care se gasesc fara bataie de cap si pe care nu le pofteste sufletul. Sa manance in fiecare zi un fel cu infranare. Vinul e folositor la batranete, la neputinta si la frig si atunci putin. Iar la tinerete, la caldura si la sanatate mai buna este apa – dar si aceasta putina, caci setea e mai buna decat toate poftele trupesti”.
2 Curatirea prin post si rugaciune „Postul e vechi si incepe odata cu omul. E prima porunca de stapanire de sine. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rugaciune si post. Si Iisus a postit 40 de zile punand postul incepatura a vestirii imparatiei lui Dumnezeu, desi Lui nu-I trebuia, fiind nepatimas. Cu trupul insa nu putem trata decat prin post. El nu stie si nu recunoaste convingeri. De aceea el trebuie uscat, incet si cu socoteala, fiindca in mocirla uscata porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. Ochii vad lucrurile, mintea vede gandurile. Postul curateste ochiul, rugaciunea curateste mintea”.
3 Rugaciunea si postul, arme de lupta „Rugaciunea si postul, aceste aripi sufletesti; puternice arme de lupta duhovniceasca, cu care-ti poti castiga biruinta a tot pacatul, le cunosti si tu omule si sti cat de folositoare sunt. Da! rugaciunea si postul sunt minunatele unelte duhovnicesti cu care iti strangi laolalta roada ostenelilor, ca si pe alta parte uneltele gospodaresti – cand trebuie sa cosesti pacatul, cand sa aduni virtutile si cand sa nimicesti buruiana gandurilor salbatice. Foloseste-te de ele cand trebuie, caci nimeni nu cunoaste unde sa aduni si unde sa tai, numai tu omule stii”.
4 Rugaciunea este respiratia sufletului „Te afli in post; nu uita ca postul te ajuta si este sala de asteptare in care crestinul imbolnavit de pacate trebuie sa cugete pana-i vine randul, cum sa-si dezvaluiasca boala mai sincer, inaintea duhovnicului sau la spovedanie pentru  ca de vreme ce ai venit la doctor sa nu te intorci nevindecat, ci sa ai parte in mod folositor de cerestile doctorii ale Sfintei Taine. Rugaciunea este respiratia sufletului, iar postul este apa care stinge vapaia patimilor”.
5 Postul infraneaza patimile „Noua ne trebuie post pentru infranarea patimilor, pentru subtierea mintii, pentru sporirea in noi a Duhului Sfant, care ne descopera caile mantuirii. Postul ne ajuta sa intelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viata aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, in care trebuie sa ne deprindem de-aici. Dar sa nu tinem postul intr-un inteles ingust. Caci sunt unii care cred ca a nu manca carne si cele asemenea ar fi tocmai de ajuns ca sa se cheme ca ai postit. Nu mananci carne de porc, dar carne de om mananci: clevetind, muscand cu gura, osandind cu vorba si ucigand cu gandul. Postul nu e, mai ales in crestinism, numai un regim al stomacului”.
6 Postul in zilele de miercuri si vineri „Trebuie pazite zilele de post de Miercurea si Vinerea, care sunt pentru crestini doua zile de intristare, meditatie si rugaciune, nu de placeri trupesti. Postul e randuit tocmai spre stingerea poftelor trupului. Cata vreme omul nu iese din pofta nu se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemati in sarbatori si posturi, toti poarta in ei pacatul parintesc. Caci precum parintii lor n-au tinut seama, de ziua Domnului, asa nici copiii nu vor tine seama de voia lui Dumnezeu si de sfatul parintilor. Faceti bine si tineti posturile, osteniti-va trupurile sa nu zburde (sa nu azvarle?) si … este Dumnezeu Care ajuta pe tot cel ce zice: Doamne ajuta! intariti-va cu Sfanta impartasanie si nu se poate sa nu se poata”.
7 Pacate distruse prin post si rugaciune „Acestea sunt cele sapte pacate de capetenie sau pacate de moarte: mandria, iubirea de argint, desfranarea, lacomia, pizma, mania si lenea. Intre acestea sapte se afla si radacina relelor: lacomia stomacului sau dumnezeul cel mincinos al trupului. Acesta trebuie ars cu postul si scos afara! Caci de nu va fi ars si scos afara, iata, o sa vedeti cum creste si se intinde acest pom al diavolului, acest dumnezeu mincinos al trupului; si iata cum anume: Lacomia stomacului odrasleste dintr-o data, din radacina, o puzderie de ramuri, din care mai aratoase sunt trei: mania, desfranarea si iubirea de avere. Razboiul stomacului, insa, e primul razboi pe care l-a pierdut omul (in rai) si prima biruinta a diavolului. Si cu el (diavolul) nadajduieste sa-i castige si pe oameni si sa-i desfaca de Dumnezeu. Si sa stiti, ca de nu-si vor trage de seama oamenii, diavolul va birui”.
8 De ce e sanatos sa tinem post „Sfintii Parinti, cei de demult, au bagat de seama ca toate relele de la stomac incep, de aceea au zis o vorba aspra, ca postul este poarta sl patrafirul este usa (catre imparatia lui Dumnezeu). Cine nu se leapada de carne si de grasime repede va fi incoltit de manie si de desfranare, celelalte doua laturi ale lacomiei stomacului. Si sa vedeti cum: mancarea de carne, si mai ales mancata cu impingerea necurata a poftei, ca sa se faca sange are nevoie de fiere, care este o otrava – veninul nostru. Fierea aceasta topeste carnea si grasimea, intocmai cum topeste soda slanina, cand fac femeile sapun. Fierea e o otrava tare. Daca sporeste mancarea de carne, sporeste si otrava, cu care trebuie topita carnea. Si atata sporeste otrava, incat nu mai incape in besica ficatului, si atunci simti dureri la capatul pieptului, caci sta besica sa crape de plina. Fierea cata nu incape, umbla prin sange de sus in jos fara rost si, otrava cum e, ataca nervii, ii slabeste, si de aici vine nerabdarea, de aici vine nervozitatea, de aici mania. Din fierea care ataca nervii. Aici e cheia, de ce se supara unii asa de usor, din nimicuri, din fleacuri; sa moara de suparare ca le e plin sangele de fiere si ei la randul lor ii chinuie pe altii’.
9 Postul tamaduitor pentru trup „Toate se tamaduiesc de la sine, inlaturand pricina care le-a adus, curatind sangele prin post. Caci toate bolile sunt cu putinta, daca sangele este otravit. Vrei sa te insanatosesti? Fa calea intoarsa. Deci luati aminte la ce mancati. Caci uite asa pedepseste Dumnezeu nesocotirea postului, cu boala, si inca multe fara leac, cum de pilda e cancerul sau racul – care se face din mancarea foarte deasa a creierului de dobitoace, de aceea este mai mult boala orasenilor si a macelarilor de la sate. Paralizia sau slabiciunea unei jumatati de trup, tot din nesocotirea postului se trage”.
10 Postul reface sufletul „Iata cum vede Domnul nevointa postului: tot ca o implinire cu lucrul, o traire a iubirii de oameni. Dar lucru vrednic de luat aminte din cuvantul acesta sunt urmarile unui atare post; urmari cu refacerea sufletului tau si urmari pentru o tara de oameni. De buna seama ca un atare post, tinut la o inaltime de vederi, e un egal al rugaciunii neincetate, care, amandoua retin pe Dumnezeu in zidire si scot afara pe draci”. 
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vata de Sus, Hunedoara – d. 28 noiembrie 1989, Manastirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalitati ale ortodoxiei romanesti. A fost parinte ieromonah, teolog si pictor de biserici, staret la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus si apoi la Manastirea Prislop. Odata cu instaurarea regimului comunist in anul 1945, Arsenie Boca a intrat in atentia Securitatii ca opozant al regimului. Pana la sfarsitul anilor 1950, staretul a trecut prin calvarul anchetelor si al arestarilor. A fost inchis la Securitatea din Brasov, apoi dus la Canal. A ajuns in inchisoarile Jilava, Timisoara si Oradea. Dupa eliberarea din temnitele comuniste, Arsenie Boca nu si-a mai putut relua activitatea de preot.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img