Cu siguranta multi dintre noi cunosc doar cateva dintre intrebuintarile mentei. Unii o folosim in ceai, altii in limonada si doar cunoscatorii stiu sa isi produca, pentru la iarna, dulceata de menta.
Un profesor barladean , pensionar, indragostit de ceea ce noi , novicii, ii spunem bucatarie, impartaseste curiosilor si celor care vor sa incerce retete noi – secrete numai de dansul cunoscute. Pe Nicolae Curelea il gasiti online, de curand fiind cel care detine site-ul moldovaculinaria.ro iar acolo , va garantam, va veti indragosti de retele atent culese si testate de dumnealui.
Din sumedenia de bucate papilele noastre gustative s-au oprit la dulceata de menta, ca tot e sezonul ei.
CUM SE PREPARA DULCEATA DE MENTHA PIPERITA?
Ingrediente:
– 1 kg frunza de menta, trecuta de prima tinerete, culeasa in a doua jumatate a lunii iunie, cand menta incepe sa infloreasca;
– 5-6 lamai dolofane, netratate, pentru zeama;
– 2 kg zahar cristal;
– 1,5 l apa de izvor sau de fantana;
– 100 g ghimbir tocat fideluta;
– 3-4 ardei iuti, verzi, tocati marunt;
– 30 g acid citric (3 pachetele) pentru frecat menta.
Operatii pregatitoare:
Frunzele de menta se rup una cate una de pe tulpina plantei. Se spala in apa rece, se scutura in sac de panza si se zvanta la umbra. Se toaca julliene mai mare, se pun intr-un lighean zmaltuit sau inoxidabil si se freaca cu acid citric. Se acopera cu o panza impermeabila si se lasa in asteptare.
Lamaile se spala foarte bine, se oparesc, se taie in patru pe lung, se scot samburii, iar cele 4 sferturi se toaca felii subtiri cu tot cu coaja si se pun intr-un castron in asteptare.
Ghimbirul se spala, se curata de coaja si se toaca fideluta. Se adauga peste frunza de menta.
Ardeii se spala, se curata de cotor si de seminte, se taie in doua pe lung si se toaca maruntel. Se adauga peste frunza de menta.
Mod de preparare:
Intr-o cratita incapatoare de inox, se fierbe la foc potrivit zaharul cu apa timp de 15 – 20 minute. Se inlatura spuma formata.
Dupa timpul sorocit, se adauga menta, lamaile, ghimbirul si ardeii iuti. Se amesteca usor cu o lingura de lemn foarte curata si se da amestecul in cateva clocote. Se stinge focul, se acopera cratita cu un capac si se lasa in repaus pana a doua zi, timp in care are loc fenomenul de plasmoliza.
A doua zi, se fierbe dulceata la foc domol 40 – 50 minute, pana incepe sa se lege. Se spumeaza cand este necesar.
Cand este gata, se inchide focul si se lasa sa se raceasca in cratita.
Se pune rece in borcane foarte curate, care se inchid ermetic. Se pastreaza la loc uscat, umbros si racoros.
DE LA ENGLEZA LA SCOFETURI.
Absolvent al Universitatii ”Al. I. Cuza” din Iasi, Facultatea de filologie, Sectia engleza – romana, promotia 1972, Nicolae Curelea a fost profesor de limba engleza la Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” din Barlad, de la absolvirea facultatii pana la pensionare, in august 2009.
„ Pe langa profesia de baza, a dezvoltat o pasiune nemarginita pentru gastronomie si arta culinara, ajungand sa cunoasca si sa stapaneasca subtilitatile tehnologice ale produselor culinare.
De fapt, domnia sa a mostenit pasiunea pentru gastronomie din familie si anume de la mama lui vitrega, care era o bucatareasa de prima mana.
De-a lungul anilor, a fost organizator a numeroase evenimente si mese festive din scoala si din afara scolii, care s-au bucurat de multa apreciere.
Incredibil, dar adevarat: este maestru in prepararea cozonacilor uriasi, facuti cu 50 (cincizeci) de oua la kilogramul de faina (din grau de Manitoba), de patru nule, copti in forme speciale, demontabile.
Este, de asemenea, priceput ca nimeni altul in prepararea lichiorurilor aromitoare naturale din mai toate plantele, florile si fructele pamantului.
Detine un impresionant fond de carte de arta culinara din intreaga lume. Are nenumerate retete personale, numai de el stiute si aplicate” scrie Lidia Dimbrava in prezentarea facuta profesorului Curelea.
