News Flash:

BNR: Consumul privat a redevenit in trimestrul 4 din 2018 principalul factor de crestere economica

16 Ianuarie 2019
444 Vizualizari | 0 Comentarii
media 152891197336223600

Membrii Consiliului de administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) au remarcat, în recenta ședință, că principalul determinant al creșterii economice a redevenit consumul privat, iar o influență negativă este dată de lipsa bugetului pe 2019 și măsurile fiscal-bugetar din ianuarie, potrivit mediafax.

„Analizând perspectiva influenței factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 și în ușoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 – exclusiv ca urmare a contracției probabil suferite de producția agricolă după creșterea excepțională din intervalul anterior –, și să se mărească în primul trimetru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluții fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu. În același timp, membrii Consiliului au observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a redevenit probabil în trimestrul IV 2018 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce formarea brută de capital fix este posibil să-și fi sporit contribuția negativă la dinamica PIB. În cazul exportului net este totuși mai probabilă o diminuare a aportului negativ, dată fiind relativa încetinire în octombrie a ritmului anual de creștere a deficitului balanței comerciale, chiar și în condițiile măririi ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii; la rândul său, deficitul de cont curent și-a temperat ușor creșterea anuală, inclusiv pe seama unei ameliorări a balanțelor veniturilor primare și secundare”, menționează minuta ședinței de politică monetară din data de 8 ianuarie 2019.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare ale inflației, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă și apoi să se mențină pe orizontul foarte scurt de timp ușor sub limita de sus a intervalului țintei, care este de 3,5%, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9% în decembrie 2019.

„S-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influențele dezinflaționiste relativ mai pronunțate așteptate să provină și în acest interval din evoluția preţurilor volatile – LFO şi combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la țigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaționist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp”, mai arată minuta citată.

În opinia unor membri ai CA al BNR, acțiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaționistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste așteptări a prețurilor unor produse alimentare sau a prețurilor unor servicii și utilități, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.

„Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze (n.red. - asupra inflației) pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019. S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum”, au apreciat membrii CA al BNR.

În cadrul recentei ședinte de politică monetară, membrii CA al BNR au acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general.

„Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice”, au mai subliniat membrii Consiliului.

Aceștia au mai apreciat că incertitudini în creștere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creșterii economiei zonei euro și a celei globale, și al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor financiare și de volatilitatea pieței financiare internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE) și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

„În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, mai arată minuta ședinței de politică monetară din 8 ianuarie 2019.

În aceste condiții, CA al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,5%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, la 8%.

Membrii CA al BNR, care au și fost prezenți la ședință, sunt: Mugur Isărescu, preşedinte al CA și guvernator al BNR; Florin Georgescu, vicepreşedinte al CA și prim-viceguvernator al BNR; Eugen Nicolăescu, membru al CA și viceguvernator al BNR; Liviu Voinea, membru al CA și viceguvernator al BNR; Marin Dinu, membru al CA; Daniel Dăianu, membru al CA; Gheorghe Gherghina, membru al CA; Ágnes Nagy, membru al CA; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al CA.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1339 (s) | 34 queries | Mysql time :0.015724 (s)