marți, 19 martie, 2024

Boala asimptomatica, uneori, care poate duce la moarte subita

Distribuie:

Publicat:

Uneori, viata unor oameni este pusa in pericol, fara vreun avertisment. Vorbim de malformatiile arterio-venoase, cerebrale sau spinale. Sunt ca niste ghemuri de vase care se pot rupe oricand, fiind mai fragile decat vasele normale. Stefanita Dima, medic primar radiologie si imagistica medicala, specializat in neuro-radiologie interventionala, e explicat pentru Digi24 cum poate fi diagnosticata si tratata aceasta afectiune.

Malformatiile arterio-venoase sunt ca niste ghemuri de vase – unii oameni se nasc cu aceste malformatii, au nesansa sa se rupa, fiind mai fragile decat vasele normale. Ruperea lor este asociata cu pusee hipertensive, dar nu e obligatoriu sa fie asa.

2 din 100.000 de oameni au nesansa sa aiba malformatii simptomatice. Numarul lor este este mai mare, insa numai la unii apar simptome – ceilalti mor si de obicei nici nu se stie ca din cauza acestor malformatii.

Malformatiile arterio-venoase pot fi de 2 tipuri:

la cele rupte – accident vascular hemoragic;

la cele care nu sunt rupte e un efect de masa – functioneaza ca un fel de tumora – simptomele sunt in functie de ce nervi apasa: pot fi tulburari de vedere, de motilitate, de miros, etc.

Manifestarea acestor malformatii difera de la persoana la persoana si poate varia de la asimptomatic pana la sangerari severe ce pot cauza deficite neurologice severe. Simptomele pot fi reprezentate de cefalee, deficite neurologice focale, crize epileptice. Cand sangereaza, MAV-urile pot prezenta simptome acute, manifestate prin cefalee brusca foarte importanta, voma, tulburari de vedere, deficite motorii si senzitive, tulburari de constienta.

O complicatie mult mai serioasa este sangerarea. Sangerarea poate fi amenintatoare de viata si este o urgenta neurochirurgicala. Cea mai simpla investigatie imagistica ce poate determina anumite modificari cerebrale este tomografia computerizata cerebrala. Desi aceasta nu ofera foarte multe informatii despre malformatiile arterio-venoase, poate aduce cateva informatii despre sangerari anterioare sau o posibila localizare a malformatiei. RMN-ul cerebral este insa mult mai precis, diagnosticul este mai clar, insa diagnosticarea acestei afectiune este cea mai precisa cu angiografia cerebrala.

De 2 ani tratamentul este extrem de bine pus la punct: se pot trata cu niste lipiciuri – ca un fel de spuma din aceea folosita la termopane – sau se injecteaza in ghemul de vase, sangele nu mai intra in el si se dirijeaza catre vasele normale, explica Stefanita Dima, medic primar radiologie si imagistica medicala, specializat in neuro-radiologie interventionala.

Daca nu este tratat, se rupe din nou – riscul de re-ruptura poate sa ajunga si la 80% pe an. Aceste ghemuri de vase pot aparea in creier sau la nivel spinal – risc foarte mare – pot fi hemangiome la nivelul fetei, pe corp – mai mult estetic, nu au risc fatal. 

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img