Ritmul de creştere al economiei româneşti va încetini anul acesta până la 3,8% şi va ajunge la 3,6% în 2020, de la un avans estimat la 4% în 2018, se arată în Previziunile economice intermediare de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), conform agerpres.ro.
"Boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018. Ritmul mai lent de creştere se datorează consumului privat, pe măsură ce efectele reducerilor de taxe implementate în 2017 s-au risipit, iar inflaţia a afectat mai mult veniturile disponibile", susţine Executivul comunitar.
Potrivit sursei citate, principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul privat. "Evoluţia investiţiilor în 2019 va depinde în mare de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii", subliniază CE.
În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea sunt orientate în mod clar în jos. "Pe lângă posibilele efecte negative asupra creditului, impactul ordonanţei de urgenţă din luna decembrie ar putea fi mult mai larg. De exemplu, lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri din România ar putea avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii", avertizează CE.
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate pe 1 februarie de Ministerul Finanţelor Publice.
Anul trecut, Produsul Intern Brut s-a cifrat, conform MFP, la 949,6 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 4,5% faţă de anul anterior, iar inflaţia medie anuală a fost de 4,63%.
Comisia Europeană a anunţat joi că şi-a revizuit, în scădere, prognozele de creştere pentru zona euro şi Uniunea Europeană, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020, pe fondul incertitudinilor existente la nivel mondial, arată previziunile economice de iarnă publicate joi de executivul comunitar.
Conform acestor previziuni, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,3% în 2019 şi cu 1,6% în 2020 (în condiţiile în care în previziunile din toamnă se estima o creştere de 1,9% în 2019 şi un avans 1,7% în 2020). De asemenea, previziunile de creştere a PIB-ului în UE au fost revizuite în jos, la 1,5% în 2019 şi la 1,7 % în 2020 (faţă de 1,9% în 2019 şi 1,8% în 2020 cât se prognoza în toamnă).
"Potrivit estimărilor, economiile tuturor ţărilor UE vor continua să crească în 2019, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă şi mai multă prosperitate. Totuşi, previziunile noastre sunt revizuite în scădere, în special pentru cele mai mari economii din zona euro. Acest lucru reflecta factori externi, cum ar fi tensiunile comerciale şi încetinirea activităţii economice de pe pieţele emergente, în special în China. Apar din nou, în unele ţări din zona euro, îngrijorări legate de corelarea dintre datoria suverană şi bănci şi de sustenabilitatea datoriei. Posibilitatea unui Brexit haotic dă naştere unor motive suplimentare de incertitudine", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Potrivit executivului comunitar, activitatea economică a scăzut în intensitate în al doilea semestru al anului trecut, creşterea comerţului mondial a încetinit, incertitudinile au subminat încrederea, iar producţia din unele state membre a fost afectata de factori interni temporari, precum perturbările legate de producţia automobilelor, tensiunile sociale şi incertitudinile legale de politica bugetară. Drept rezultat, creşterea produsului intern brut (PIB) atât în zona euro, cât şi în UE a scăzut de la 2,4% în 2017 la 1,9% în 2018 (previziunile din toamnă mizau pe un avans de 2,1% pentru UE28 şi zona euro).
"După ce a atins nivelul maxim în 2017, ritmul de creştere a economiei UE va continua să încetinească în 2019, ajungând la 1,5%. Aceasta încetinire va fi mai pronunţată decât se preconiza în toamna trecută, în special în zona euro, din cauza incertitudinilor care planează asupra comerţului mondial şi a factorilor interni care afectează economiile noastre cele mai mari. Fundamentele economiei europene rămân însă solide şi creşterea ar trebui să se relanseze treptat în a doua jumătate a acestui an şi în 2020", a declarat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, având în vedere ca estimările privind preţul petrolului pentru acest an şi anul viitor sunt mai scăzute acum decât în toamna, se preconizează că inflaţia din zona euro va scădea până la 1,4% în 2019, iar apoi va creşte uşor la 1,5% în 2020. Pentru UE, se preconizează ca inflaţia va fi, în medie, de 1,6% în acest an şi va creşte până la 1,8% în 2020.
Comisia Europeană subliniază că perspectivele economice prezintă un nivel ridicat de incertitudine, iar previziunile sunt expuse unor riscuri de evoluţie negativă. Tensiunile comerciale, care afectează de ceva timp percepţia generala asupra economiei, s-au atenuat într-o anumita măsură, dar rămân un motiv de îngrijorare. Este posibil ca economia Chinei să încetinească mai brusc decât se preconizase, iar pieţele financiare globale şi multe pieţe emergente sunt vulnerabile la schimbări bruşte ale percepţiei riscului şi ale aşteptărilor în ceea ce priveşte creşterea. Pentru UE, procesul 'Brexit' rămâne o sursa de incertitudini.
