La ora sase dimineata, inca pe intuneric, o caselusa maidaneza se incurca printre picioarele alergatorilor ce urmau a lua startul pentru ultramaratonul Ciucas x 3. Este unul dintre cele mai asteptate concursuri de alergare montana din tara, ajuns la a opta editie. 700 de concurenti, multa adrenalina si un traseu in fata lor intins pe 105 kilometri de teren accidentat, la Cheia, in judetul Prahova. Greu. O provocare chiar si pentru cei mai antrenati dintre cei antrenati.
Sportivii vad catelusa cu alb si negru care da din coada printre ei, dar…cine are timp de un caine? Totusi, ea porneste in cursa alaturi de alergatori. Mai intai e amuzant, toti se gandesc ca va mai alerga putin si va renunta. Un sportiv chiar isi aminteste ca a alergat si anul trecut, dar in cativa kilometri a renuntat si s-a intors. Totusi… lucrurile par sa stea diferit de data asta. ”Alergam tare si kilometrii trec repede, cainele alearga langa cel de pe locul intai” a povestit pe facebook sportivul afllat atunci pe locul al doilea, Adrian Irimiea. ”Va renunta cand facem distanta de mararon, imi zic, dar surpriza, sunt deja 42 de kilometric parcursi, alerg de 4 ore si 13 minute, ma simt bine, catelusa tine pasul…”.
L-a ajutat sa gaseasca traseul
Si povestea continua in acelasi ritm, capatand ba accente dramatice, ba eroice. Cainele nu se mai dezlipeste de sportivul iesean Adrian Irimiea. E nevoit sa intervina, ca traseul trece pe langa stane, iar cainii o ataca pe catelusa alergatoare si trebuie s-o apere. La kilometrul 50, Irimiea si catelusa maidaneza preiau conducerea cursei, dar ulterior sportivul e nevoit sa incetineasca si trece din nou pe locul al doilea. De aceasta data, catelusa, botezata intre timp Ultra, il urmeaza pe sportivul de pe primul loc si in lipsa marcajelor Irimiea se rataceste. ” Strig dupa Radu (n.r.- sportivul de pe primul loc, Radu Milea) de cateva ori si niciun raspuns, nu pot sa cred ca se intampla asa ceva, dar surpriza, apare Ultra si primul impuls a fost sa zic: “unde-i Radu?”. In acel moment nu mi am dat seama ca de fapt Ultra a inteles ce am zis si imediat a luat urma lui Radu si m a dus pe traseu….” a povestit impresionat Adrian.
”Din acel moment eu si Ultra am fost o echipa”
Dar cursa era departe de a se fi terminat. ”La check point am incercat sa o las, dar ea s a tinut dupa mine” mai spune sportivul. Si-apoi urmeaza cea mai grea si cea mai eroica parte a ultramaratonului. Si momentul in care sportivul a luat o decizie mai presus de performanta sportive, mai presus de a castiga cursa. Suntem la km 70, inca impreuna si, desi eram setat sa alerg cat pot de tare, am decis ca pana la finish voi alerga cu Ultra indiferent cate locuri vom pierde. Din acel moment eu si Ultra am fost o echipa si ne am asteptat unul pe altul indiferent de ce se putea intampla” a povestit Adrian.
Relatarea ultimei parti a maratonului tine pe toata lumea cu sufletul la gura. Intre om si caine s-a creat o legatura extraordinara. Fiecare simte cand celalat e in dificultate, alearga in ascensiune, prin soare, sportivul trece prin momente dificile, ii amorteste corpul, ameteste, dar catelusa il asteapta de fiecare data. Finalul te face sa plangi. De bucurie si de emotie. ”4,5 km pana la finish… am prins viata amandoi, le am zis sa nu ma aplaude pe mine, ci pe ea, pe Ultra, o maidanica. Ajungem in linie dreapta spre finish, atmosfera superba, toata lumea ne astepta. Looooooc 3 la ultramaraton Ciucas x3, 2017….. Ultraaaaaaaaaa!!!!!! 🙂 …..si eu in spatele ei, la o secunda”
Ultra a fost adoptata de Adrian
Legatura incredibila creeata intre sportiv si Ultra, catelusa maidaneza care a alergat 105 kilometri, nu avea cum sa se incheie odata cu linia de finish a ultramaratonului.
Motiv pentru care, evident, Adrian Irimiea a adoptat-o. Nu inainte de a o strange in brate ca pe un camarad de nadejde si de a-I oferi medalia de campioana. ”Ea a stat cu mine si mi-a dat o lectie, ca pot orice, oricand si in orice conditii. Si eu am stat cu ea cand nu a mai putut si am invatat ca a castiga nu inseamna sa fii primul, ci sa stii ce primeaza. In cazul nostru prietenia si loialitatea”, si-a incheiat Adrian minunata poveste.
Ultra este acum la Adrian. ”La recuperare”. Doarme toata ziua si primeste apa si mancare direct in pat. Iar noul ei stapan – sau mai bine zis noul ei prieten – i-a facut si pagina de facebook, ”EU SUNT ULTRA”, o pagina despre curaj si iubire. Despre prietenia incredibila dintre un om si-un caine.
sursa: Libertatea
