Bolile digestive reprezinta afectiuni ale tractului digestiv, fiind des intalnite in randul populatiei. Acestea pot afecta un singur organ sau se pot extinde la intreg tubul digestiv, avand o gama larga de manifestari, de la cele mai banale (constipatia), pana la cele mai rare (boala celiaca).
Simptomele unei boli digestive depind de localizarea afectiunii, dar unele au caracter nespecific, putand aparea in diverse boli, fara insa a sugera ceva anume. Iata cele mai comune simptome ale bolilor digestive:
Pierderea poftei de mancare
Este determinata de o multitudine de afectiuni: de la gastrita, ulcer, cancer, hepatite, tuberculoza, anemii, pana la afectiuni psihice. Ea poate fi selectiva pentru anumite alimente (carne, paine in cancerul gastric) sau generale. Anorexia poate sa duca la slabirea organismului prin impiedicarea unei alimentari complete.
Inversul anorexiei, cresterea poftei de mancare este intalnita in diabet, afectiuni parazitare etc. Bulimia este ingerarea fara masura de alimente, urmata de varsaturi survenite de obicei pe fond de teama de ingrasare. Apetitul exagerat (polifagia) poate sa duca uneori, mai ales la copii, la ingerare de pamant, infestat cu diferiti paraziti (geofagie).
Dificultatea la inghitire (disfagia)
Apare indeosebi in bolile esofagiene, cu senzatia caracteristica dureroasa a blocarii alimentelor la diferite niveluri in esofag.
Eructatia
Evacuarea pe gura a aerului si gazelor din stomac si din portiunea terminala a esofagului se numeste eructatie. Eructatiile apar frecvent la bolnavii cu obiceiul de a inghiti des, de a vorbi in timpul mesei, la cei cu procese fermentative gastrice etc.
Durerea abdominala
Este practic cel mai important simptom al bolilor digestive, care apare sub diferite forme (de intensitate, iradiere si durata), unele forme fiind insa caracteristice.
In general, in zona abdominala apar dureri de cauza locala, date de afectarea organelor digestive si a celorlalte organe abdominale (rinichi, de exemplu) si dureri iradiate din alte zone, care exprima leziuni.
Durerile abdominale au diferite localizari. Astfel, in cadranul abdominal superior drept (hipocondru) durerile sunt date de obicei de bolile ficatului si sistemului biliar, dar pot sa apara dureri iradiate de la alte organe (rinichi, intestin etc.), iar in cadranul abdominal superior stang (hipocondrul stang) durerile se datoreaza splinei si intestinului gros.
In cadranul abdominal inferior drept (fosa iliaca) apar dureri in cazul apendicitei, afectiunilor intestinului gros, precum si dureri iradiate din alte zone; simetric, in fosa iliaca stinga durerile sunt datorate afectiunilor colonului stang.
Caracterul durerii variaza mult de la boala la boala si de la individ la individ. Fiind o senzatie subiectiva, ea apare sub forme multiple: apasare, junghi, senzatie de rupere, greutate, presiune etc., caractere care pot fi accentuate sau diminuate de anumite alimente sau de medicamente.
Durerile pot fi de scurta durata, lungi sau ritmate de mese (in ulcer).
Durerile puternice localizate in toata zona abdominala, asociate cu intarirea musculaturii (abdomen “de lemn”), accentuate la respiratie, obligand bolnavul sa stea nemiscat sunt caracteristice peritonitei, care este o urgenta medico-chirurgicala si care trebuie rezolvata cat mai repede, Peritonitele apar frecvent in urma inflamarii apendicelui, ce elimina puroi in cavitatea abdominala, provocand inflamarea peritoneului si contractura musculaturii abdominale.
Durerea in capul pieptului (epigastrica) ritmata de orarul meselor este caracteristica ulcerului. Ea are si caracter sezonier (de toamna si primavara). Durerea pancreatica este o durere puternica in abdomenul superior, “in bara”. Durerea afectiunilor vasculare abdominale sau “angorul abdominal” apare imediat dupa masa, cedeaza uneori la nitroglicerina, duce la teama de alimentare si astfel la pierderea din greutate.
Greata
Este o senzatie datorata scaderii activitatii musculaturii stomacului in principal si apare uneori din cauze psihice. Este uneori urmata de varsatura.
Varsatura
Este un act reflex care consta in eliminarea brusca pe gura a continutului gastric. Varsaturile pot avea cauze psihice si cauze organice (uneori indeplinesc o functie de aparare). Varsaturile au diferite caractere in functie de cauza lor: pot fi amare (din cauza continutului de bila refluata din intestin), acide (in cazurile de hiperaciditate), cu miros de fecale (in ocluzie intestinala).
Uneori varsatura poate opri durerea (varsaturile gastrice).
Alaturi de cauzele digestive, ca si greata, varsaturile pot avea multiple cauze, de la cele psihice, la sarcina, boli cardiace, tumori cerebrale, intoxicatii.
