În două lucrări publicate în New England Journal of Medicine (NEJM), cercetătorii din Europa oferă cea mai detaliată explicație legată de problemele de coagulare raportate în rândul persoanelor vaccinate cu serul AstraZeneca. Ambele lucrări arată că persoanele inoculate aveau niveluri mai ridicate de anticorpi direcționați împotriva unui grup de celule imune pe care corpul le-ar putea forma ca răspuns la vaccin. Acest grup include trombocitele, care ajută sângele să se coaguleze, iar anticorpii se lipesc de complexul de trombocite și formează cheaguri periculoase care pot bloca fluxul de sânge în vene și artere. Cercetătorii se referă la această afecțiune ca trombocitopenie imunitară trombotică indusă de vaccin, scrie smartradio.ro.
Aproximativ 25 de milioane de oameni din întreaga lume au primit vaccinul AstraZeneca, iar în martie, după zeci de rapoarte de cheaguri de sânge care au apărut în principal la persoanele mai tinere, și aproximativ 18 decese, multe țări au oprit temporar vaccinarea. După examinarea efectelor secundare, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a recunoscut riscul de cheaguri, dar a concluzionat că beneficiile vaccinării depășesc riscurile. Agenția a recomandat, totuși, ca persoanelor cu vârsta sub 30 de ani să li se administreze alte vaccinuri, dacă sunt disponibile, scrie smartradio.ro.
Aceste două articole NEJM vor reaprinde întrebări cu privire la siguranța vaccinului și pot duce la noi politici sau chiar la o monitorizare mai strictă a persoanelor care îl primesc. „Important este că legătura cu această problemă a trombozei postvaccinare are acum o explicație”, spune dr. Theodore Warkentin, profesor de patologie și medicină moleculară la Universitatea McMaster și coautor a unuia dintre articole.
Explicații
Vaccinul AstraZeneca se bazează pe un adenovirus modificat, care provoacă simptome asemănătoare răcelii la cimpanzei; virusul cimpanzeului servește ca vehicul pentru livrarea genelor care codifică proteina spike a virusului SARS-Cov-2. Nu este clar dacă efectul secundar de coagulare și mecanismul implicat în trombocite descris în cele două lucrări sunt legate de platforma vectorială. Dar nu prezintă un semn bun pentru tehnologia bazată pe vectori, care este aprobată numai pentru utilizarea într-un vaccin antirabic pentru animale și nu pentru a preveni boli la om (altele decât Covid-19, desigur). „Rezultatele pun la îndoială acest vaccin, dar și alte seruri – vaccinul rusesc și Johnson & Johnson bazându-se pe această tehnologie”, spune un expert în vaccinuri care nu a dorit să fie identificat.
Unul dintre studiile NEJM , efectuate în Germania și Austria, a inclus 28 de persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca și au dezvoltat cheaguri. Toți cei 28 au dezvoltat diferite tipuri de cheaguri sau tromboze, la cinci până la 16 zile după vaccinare și toți au produs anticorpi împotriva trombocitelor. Șase dintre cei 28 au murit din cauza complicațiilor. În celălalt studiu, cinci lucrători din domeniul sănătății din Norvegia care au fost vaccinați cu serul AstraZeneca și au dezvoltat cheaguri șapte până la 10 zile mai târziu, au avut, de asemenea, niveluri ridicate de anticorpi specifici trombocitelor; trei au murit.
Situații similare
Warkentin a studiat o stare similară de activare a sistemului imunitar care implică trombocite, cunoscută sub numele de trombocitopenie indusă de heparină (HIT). Această afecțiune este cauzată atunci când persoanele care iau heparină (un anticoagulant), din motive necunoscute, dezvoltă o reacție imună împotriva acesteia, producând anticorpi împotriva aglomerărilor de trombocite care pot duce la formarea de cheaguri în vasele de sânge, în loc să prevină formarea cheagurilor. În această condiție, oamenii se confruntă cu o scădere a numărului de trombocite pe măsură ce ele încep să se agregheze. Este un efect secundar rar, dar bine cunoscut, al heparinei, pe care medicii îl dau pacienților în timpul intervenției chirurgicale pentru a preveni formarea cheagurilor – dar care, în cazul HIT, are efectul opus. Warkentin și echipa sa au raportat primele cazuri de HIT spontan, în care sistemul imunitar este activat împotriva trombocitelor, chiar dacă oamenii nu au primit heparină.
Holme, coautor al studiului norvegian: „Acest eveniment advers devastator apare foarte, foarte rar”, spune el. „Dar pentru mine este greu să văd oameni sănătoși de 30 – 40 de ani murind [după ce au primit] vaccinul, atunci când probabil că nu ar fi patit nimic după o infectare cu SARS-Cov-2.”
Continuarea utilizării
Dacă vaccinul continuă să fie utilizat, medicii ar trebui să înceapă să avertizeze pacienții asupra riscului și să-i monitorizeze. Warkentin spune că apar simptome precum vedere neclară, cefalee, slăbiciune a extremităților, dificultăți de respirație, dureri în piept sau umflături neobișnuite în brațe și picioare, la aproximativ cinci zile după vaccinare. Medicii pot testa destul de repede prezența anticorpilor anormali și apoi pot prescrie tratamente de subțiere a sângelui care nu includ heparină.
