Consiliul Județean, în parteneriat cu Primăria și CJCPCT Vaslui, a organizat duminică, 2 august, în parcul Copou, un simpozion, dedicat Zilei Naționale de comemorare a Holocaustului romilor.
Evenimentul a debutat cu un cuvânt din partea președintelui Partidei Romilor Vaslui, Bobi Brătianu, care a precizat că asemenea manifestări sunt binevenite și ajută ”să ne cunoaștem trecutul și să conștientizăm că aceste întâmplări trebuiesc transmise tinerei generații, nu numai din cadrul comunității noastre”.
La rândul său, Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a cerut o implicare mai mare în a scoate la iveală cele întâmplate în timpul holocaustului, fiindcă ”studiile sunt puține și nici până astăzi nu știm numărul total al celor care au căzut victime acestei concepții absurde. De foarte multe ori sunt ecranate aceste informații și de o anumită viziune comună, care a cuprins tot spațiul european. Nefiind romii vreo națiune constituită, care să aibă posibilitatea să pună în mișcare rotițe statale, instituții ale statului, să pună în mișcare forțe intelectuale, să pună în mișcare și forțe materiale, adică să facă programe de cercetare a acestui eveniment, să producă intelectual rezultate ale cercetării și să difuzeze aceste rezultate, pentru o conștientizare a tuturor, care să producă efecte”.
Prof.Gelu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene ”Nicolae Milescu Spătarul”, a prezentat un istoric al romilor din România.
”Nu avem repere foarte clare, dar câteva documente istorice ne vorbesc despre situația pe care o aveau romii în țările române. Discutăm despre acele categorii de robi: domnești, boerești și mănăstirești. Dar cum au devenit romii în categoria robilor? Când hoardele tătare veneau către Moldova, unele erau învinse, altele se erijau în învingători. Hoardele învinse erau luate prizonieri, printre care se regăseau și prizonieri romi, care însoțeau aceste hoarde. Situația nu era foarte simplă. Aveau o viață foarte grea. Erau vânduți, erau dați cu act domnesc, danie la mănăstiri sau către boieri. Această situație s-a menținut secole. Primul act care atestă faptul că domnitorii Moldovei aveau în grijă și îi prețuiau pe romi este de la 1471, când țiganul Costea, care l-a supărat rău pe Ștefan cel Mare, fuge în Polonia, dar pentru că era un foarte bun meseriaș, este chemat din Polonia și este iertat. Este primul act de iertare, care reprezintă un început spre dezrobirea țiganilor”, a precizat Gelu Bichineț.
Prof.Nicolae Ionescu a detaliat o serie de aspecte cu privire la contextul deportării romilor din România în Transnistria, iar prof.Constantin Dram, din Iași, a amintit de faptul că de 1000 de ani există ”această amestecare interesantă între români și romi”.
”Printre cei mai buni bucătari, cei mai buni meșteșugari, cei mai buni potcovari, cei mai buni lăutari, cei mai buni vizitii, aurari și o mulțime de alte profesii, se aflau la loc de cinste țiganii. Că a fost acea perioadă crâncenă, nu numai la noi, peste tot, asuprirea omului de către celălalt om, asta e altă poveste. Pe noi ne interesează partea plăcută, cea normală, conviețuirea noastră atât de veche”, a spus Constantin Dram.
În cadrul manifestării a fost invitat și Mamaia Victor, rom din Băcești, care a făcut o serie de mărturii din deportare.
