Alergia la ambrozie este o problemă cât se poate de serioasă. Află cum poţi să o recunoşti, ce poţi să faci pentru a o preveni şi când trebuie să mergi la medic.
Alergia la ambrozie este una dintre cele mai răspândite în România, cu atât mai mult cu cât polenul acestei plante este prezent în atmosferă de la începutul lui august, sau chiar din iulie, şi până când vremea se răceşte mai serios, în noiembrie.
Din cauza încălzirii globale, durata în care ambrozia produce polen este din ce în ce mai lungă, deci creşte şi perioada în care persoanele alergice la ea au de suferit.
De ce devenim alergici la ambrozie
Foarte multe persoane constată că au alergie la ambrozie la vârste de peste 30-40 de ani sau poate chiar mai târziu. Acest fenomen, explică medicii, este cauzat de doi factori principali: predispoziţia genetică şi contactul cu alergenul.
Altfel spus, alergia survenită brusc la vârsta adultă are la bază un teren genetic, adică gene distorsionate care predispun la reacţii alergice, dar şi expunerea la alergenul cu care nu am mai luat contact anterior.
Persoanele care locuiesc în mediul urban sunt mai sensibile la aceste tipuri de alergii, ca urmare a poluării, a stilului de viaţă (traiul cu precădere în interiorul locuinţei, expunerea la fum, praf etc.), a felului în care mănâncă (alimente intens procesate care generează modificări şi sensibilizează organismul)
Explozia de cazuri de alergie la ambrozie de la sfârşitul lunii august poate fi pusă şi pe seama modificărilor climatice din ultimii ani – cu cât este mai cald, cu atât este mai lungă perioada de înflorire a ambroziei. Totodată, poluarea din marile oraşe creşte alergenicitatea.
Alergie la ambrozie sau COVID-19?
În contextul pandemiei de COVID-19, trebuie să fim foarte atenţi la semnalele de alarmă, deoarece manifestările alergiei la ambrozie pofi similare infecţiei cu SARS-CoV-2, cum ar fi congestia nazală (nasul înfundat), secreţiile nazale abundente, durerile în gât, pierderea mirosului sau senzaţia generală de rău, de oboseală, avertizează specialiştii.
Din acest motiv, dacă avem astfel de simptome sau acestea nu se ameliorează prin tratament specific alergiilor şi ne temem că alergia la ambrozie ar putea fi, de fapt, COVID-19, este indicat să ne testăm.
Alergia la ambrozie: cum se manifestă
Ambrozia poate provoca rinită alergică, conjunctivită alergică şi astm alergic, la fel ca şi în cazul alergiilor la orice alt tip de polen.
Simptomele pot fi foarte supărătoare: de la strănut, congestie sau chiar obstrucţie nazală, rinoree, mâncărime nazală, până la mâncărime în urechi şi în cerul gurii, umflare şi înroşirea ochilor, pierderea treptată sau chiar totală a mirosului, dureri de cap şi de urechi, oboseală cronică, somnolenţă şi stare generală de rău, inclusiv răul astmatic (cu criză de tuse sau sufocare).
Pot apărea inclusiv reacţii alergice severe, anafilactice, care culminează cu şocul anafilactic, cu evoluţie fatală!
Cum ştii că este vorba despre o alergie şi nu despre o răceală
Reacţia alergică seamănă foarte mult cu o răceală obişnuită. Diferenţa principală în acest caz este lipsa febrei, dar şi faptul că alergia la ambrozie se manifestă prin simptome exacerbate.
Dacă ai luat medicamente pentru răceală şi starea nu ţi s-a îmbunătăţit şi dacă şi în anii anteriori ai experimentat aceleaşi simptome în aceeaşi perioadă, este foarte posibil să fie vorba despre alergie, nu despre o viroză, aşa că este momentul să mergi la medic.
Alergia la ambrozie: diagnostic
Reacţiile alergice pot fi provocate de un număr extrem mare de alergeni, aşa că este destul de complicat să fie identificat exact acela care îţi provoacă probleme.
Dacă prezinţi simptome dintre cele pe care descrise anterior, precum strănut, nas înfundat, ochi care curg şi ustură, în perioada polenului de ambrozie, adică august-noiembrie, mergi la medicul specialist, pentru a fi testat.
Pentru confirmarea alergiei la ambrozie se pot face două tipuri de teste: cutanate sau de sânge.
Testele cutanate prick – sunt cele mai utilizate teste alergologice. Acestea sunt folosite pentru alergenii din aer, printre care şi polenul, pentru alergenii alimentari, precum ouă, lapte, nuci, stridii, dar şi pentru identificarea alergiilor la medicamente.
Testele de sânge – vizează identificarea în sânge a anticorpilor pe care organismul îi produce ca răspuns la un alergen. Testele de sânge sunt indicate în cazul persoanelor cărora nu li se poate face un test cutanat din cauza unor probleme dermatologice sau a unor tratamente medicamentoase incompatibile cu această procedură, precum şi în cazul în care reacţiile alergice sunt extrem de severe.
Alergia la ambrozie: tratament
Optiunile de tratament recomandate de profesioniştii din domeniul sănătăţii pentru alergia la ambrozie sunt de două feluri: nemedicamentoase (ceea ce înseamnă doar evitarea alergenului şi remedii naturale, precum spălăturile cu soluţii saline), respectiv medicamentoase:
Spray-uri nazale antiinflamatoare pentru alergii – acţionează direct pentru a ameliora simptomele alergice ale nasului şi ochilor. Acest tratament este disponibil fără prescripţie medicală.
Ghidurile medicale încurajează utilizarea acestora datorită eficacităţii superioare în comparaţie cu alte optiuni. Substanţele active din spray au efect asupra mai multor căi inflamatorii responsabile de simptomele rinitei alergice. Acestea acţionează direct asupra sursei pentru ameliorarea (timp de 24h) a celor mai cunoscute 6 simptome şi nu produce somnolenţă.
Antihistaminice orale – aceste medicamente tratează simptomele produse de eliberarea de histamină, cum sunt secreţii nazale, strănut, mâncărimi la nivelul nasului şi simptome la nivelul ochilor.
Decongestionante nazale – eliberează rapid nasul înfundat şi ajută la eliminarea secreţiilor nazale. Majoritatea pot fi utilizate o perioadă limitată, 5-7 zile, deoarece utilizarea prelungită sau excesivă poate determina reapariţia sau agravarea înfundării nasului.
Antihistamice de uz oftalmic – picături oculare care ameliorează simptome precum mâncărimea, usturimea, înroşirea sau secreţiile ochilor.
Trebuie menţionat că tratamentul cu antihistaminice trebuie început cu cel puţin două săptămâni înainte de înflorirea ambroziei, nu în vârful sezonului. În funcţie de simptome, terapie se ajustează cu spray nazal şi antihistaminice oftalmice.
Alergia la ambrozie: prevenţie
Deşi este imposibil să nu ieşi din casă pe toată perioada în care ambrozia produce polen, există câteva lucruri pe care le poţi face şi care pot ameliora impactului alergenului în viaţa ta. Printre acestea se numără următoarele:
Evită activităţile în aer liber mai ales dimineaţa, când cantitatea de polen este mai mare
Păstrează ferestrele din locuinţă închise pe perioada zilei şi utilizează un aparat de aer condiţionat cu filtre speciale antialergeni
Fă duş imediat ce ai ajuns acasă şi pune toate hainele pe care le-ai purtat în maşina de spălat
Spală-ţi părul de fiecare dată când faci duş, deoarece este un mediu perfect pe care aderă polenul
Spală-te frecvent pe faţă şi pe mâini
