Ministerul Justiţiei organizează selecţia pentru funcţia de procuror şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie. Pentru poziţia de şef al procurorilor din România s-au înscris nu mai puţin de opt candidaţi. Ministerul Public este condus în acest moment de Bogdan Licu, procuror general interimar, după ce Augustin Lazăr şi-a încheiat mandatul de trei ani în aprilie 2019.
O candidatură considerată de specialişti ca surprinzătoare este cea a procurorului Răzvan Horațiu Radu. Din iunie 2019, acesta ocupă funcția de adjunct al Procurorului General al României, fiind delegat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Deși a lipsit o perioadă îndelungată din Ministerul Public, fiind detașat succesiv din 2006 până în 2018 în diverse funcțîi, remarcându-se ca Agent Guvernamental atât pentru CEDO cât şi pentru CJUE, acesta pare să fie principalul atu față de contracandidații săi: a fost departe de scandalurile care au măcinat în ultimul timp sistemul judiciar.
În perioada cât a activat ca procuror cu funcţie de execuţie, anterior anului 2006, a instrumentat mai multe dosare, printre care celebrul caz al crimei din cartierul bucureştean Militari, unde victima a fost o fetiţă de 12 ani.
Odată cu depunerea candidaturii lui Horaţiu Radu, controversele nu au încetat să apară, fiind catalogat de jurnalista Sorina Matei drept unul dintre oamenii pe care Secția pentru procurori ar vrea să îi impună la conducerea marilor parchete. Decizia de a candida se pare că a luat-o în ultimul moment, surse din sistemul judiciar indicând că a fost încurajat în acest demers inclusiv de actualul procuror general interimar.
Aparenta lipsă de experienţă în activitatea de procuror, motivată de absența îndelungată din profesie, pare să fie compensată de abilitățile dobândite ca avocat al României pe lângă instanţele internaţionale (agent guvernamental la CEDO în prioada 2007-2011, agent guvernamental la CJUE şi Tribunalul UE în perioada 2011-2018). Horaţiu Radu a activat timp de un an, 2006-2007 şi ca Şef Serviciu Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul CSM.
Din 2010, Horaţiu Radu este lector universitar asociat la Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Acesta a obţinut în anul fiscal 2018, din salarii, venituri în cuantum de 351.464 de lei, cumulând remuneraţiile de la PÎCCJ cu cele de la Ministerul Afacerilor Externe şi Universitatea din Iaşi. În plus, Radu a obţinut venituri din activităţi independente, astfel: aproximativ 10.000 de euro primiţi de la Consiliul Europei (diurne, cheltuieli de transport etc) şi 2.800 de lei de la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
Horaţiu Radu conduce un BMW X3 din 2013 şi deţine, împreună cu soţia, două apartamente în Bucureşti, în suprafaţă de 139 mp, respectiv 58 mp, o casă de 262 mp în Voluntari, precum şi o casă şi un teren intravilan în judeţul Bacău. Pentru unul dintre apartamente, cei doi soţi au încasat într-un an, din chirie, 16.920 de lei. De asemenea, cei doi deţin ceasuri şi bijuterii în valoare de 7.000 de euro şi au contractat două credite, unul de 50.000 de euro şi un altul de 375.000 de lei.
Dincolo de controverse, numai timpul de va demonstra dacă această candidatura lui Horaţiu Radu este una benefică pentru sistemul judiciar sau nu.
