vineri, 29 martie, 2024

Breaking news! Victor Ciutacu a dat in judecata Parchetul General si pe Augustin Lazar! Care a fost motivul

Distribuie:

Publicat:

Jurnalistul Victor Ciutacu, realizator la Romania TV, da in judecata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe procurorul general Augustin Lazar. Parchetul General a refuzat sa-i puna la dispozitie jurnalistului ordonanta de clasare a dosarului in care a fost audiat, dosar deschis in urma unei autosesizari a procurorilor, dupa difuzarea unei inregistrari cu Traian Basescu la Romania TV. Ciutacu, prin avocata Ingrid Mocanu, solicita daune morale de 100.000 de euro.

Totul a pornit de la difuzarea de catre Romania TV a unei inregistrari audio in care Traian Basescu vorbeste despre implicarea SRI in procesul prin care a fost condamnat Dan Voiculescu. In urma difuzarii inregistrarii, Parchetul General a deschis un dosar penal, 40 de jurnalisti de la postul de televiziune fiind chemati la audieri. Ulterior, dosarul a fost clasat.

"La 22.12.2017, sub numarul 1856/VIII-3/2017, am primit un raspuns in sensul ca: “prin ordonanta din data de 17 noiembrie 2017, in temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, raportat la art. 16 lit. a din Codul de procedura penala, s-a dispus clasarea cauzei avand ca obiect faptele sesizate din oficiu la data 4 ianuarie 2017, pentru care a fost inceputa urmarirea penala in rem sub aspectul infractiunii prev. de art. 297 Cod penal, constand in incalcarea dispozitiilor Codului de procedura penala anterior (art. 306 – 307) privind secretul deliberarii in dosarul denumit de mass-media ”Dosarul ICA”.

Acest raspuns reprezinta un refuz nejustificat de solutionare a cererii mele, intrucat nu mi s-a raspuns la solicitarea transmisa catre aceasta institutie si nici nu mi s-a motivat refuzul de a-mi fi comunicat un raspuns.

La aceeasi data, 22.12.2017, am solicitat expres a-mi fi comunicata o copie a ordonantei procurorului pronuntata in acest dosar. Nu mi s-a comunicat niciun raspuns la aceasta precizare, ceea ce reprezinta lipsa totala a raspunsului.

Potrivit art. 2 lit i) din Lege: ”refuzul nejustificat de a solutiona o cerere” reprezinta o ”exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane;”

Or, refuzul explicit, comunicat la data de 22 decembrie 2017, prin care mi se transmite doar care a fost solutia pronuntata in dosarul nr. 1/P/2017, fara insa a mi se pune la dispozitie, astfel cum solicitasem, o copie a Ordonantei pronuntate in acest dosar, si fara a mi se transmite care este motivul refuzului, reprezinta ”refuz nejustificat de a solutiona o cerere”, potrivit acestui text de lege. Aceasta deoarece cu exces de putere autoritatea emitenta a inteles sa refuze solicitarea mea, fara a-mi transmite si motivele acestui refuz.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. h) din Lege: ”h) nesolutionare in termenul legal a unei cereri – faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;”.

Or, lipsa oricarui raspuns la precizarea mea ca nu natura solutiei pronuntate era ceea ce am solicitat de la autoritatea emitenta, ci o copie a ordonantei pronuntate, reprezinta nesolutionare la termen a unei cereri.

Precizez ca interesul formularii solicitarii exista, deoarece in aceasta cauza am avut calitatea de martor atat eu, cat si un numar foarte mare de colegi jurnalisti ai trustului de presa din care fac parte.

Mai mult, pe langa interesul extrem de ridicat al publicului referitor la obiectul dosarului denumit de mass-media ”Dosarul ICA” exista un interes public si in a se afla argumentele pentru care s-a pronuntat aceasta solutie, dar si in a se contesta solutia pronuntata, pentru argumente sau cu probe suplimentare.

Astfel, daca s-a apreciat ca jurnalistii postului Romania TV cunosc imprejurari relevante despre situatia de fapt din acest dosar si s-a dispus citarea lor in calitate de martor, atunci exista un interes am meu, atat direct, dar si de factura publica, in a afla ce a lipsit din probatoriul administrat pentru a se dispune o alta solutie si poate, a completa acest probatoriu in mod corespunzator.

De asemenea, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta o autoritate publica in sensul Legii, astfel ca trebuie sa motiveze orice refuz de a solutiona o cerere. Or, se poate constata cu usurinta ca fraza care mi-a fost comunicata sub nr. 1856/VIII-3/2017 nu contine nicio motivare in acest sens.

Intrucat nu am primit raspuns la solicitarea mea, am formulat plangere prealabila impotriva refuzului nejustificat de comunicare a raspunsului, dar nici la aceasta plangere prealabila nu am primit niciun raspuns.

Fata de aceste aspecte, va rog, onorata instanta, sa admiteti cererea astfel cum a fost formulata si sa obligati autoritatea emitenta sa formuleze raspuns solicitarii mele, respectiv sa imi comunice o copie a ordonantei pronuntate in dosarul nr. 1/P/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau sa formuleze un raspuns motivat acestei cereri.

Referitor la al doilea punct din cererea de chemare in judecata, precizez ca daunele morale solicitate, sunt determinate de refuzul de a-mi comunica ordonanta solicitata, care mi-a produs un prejudiciu moral, pentru motivele pe care le voi mentiona in continuare.

Astfel, avand in vedere calitatea mea de jurnalist, am fost tarat la sediul unitatii de parchet parate, unde am fost audiat in mod agresiv, cu intrebari straine de obiectul anuntat al cauzei, impreuna cu colegii mei, jurnalisti sau angajati in diferite functii la acelasi post de televiziune.

Audierile tuturor jurnalistilor au fost de natura a arunca o umbra de indoiala asupra onorabilitatii noastre, in spatiul public lansandu-se chiar speculatia ca noi, jurnalistii trustului din care fac parte, am putea face chiar obiectul acestui dosar, desi el se referea la ”cauza ICA”, care a avut in vedere un alt patron de televiziune, pe domnul Dan Voiculescu.

Or, perindarea tuturor jurnalistilor Romania TV pe la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dublata de imprejurarea ca mi se refuza comunicarea ordonantei de clasare pronuntata in acest dosar, la care se adauga imprejurarea ca dosarul viza situatia unui patron de televiziune si condamnarea sa, au fost de natura a-mi afecta prestigiul profesional, a-mi leza reputatia, fiind de natura a pune la indoiala onorabilitatea mea, ca jurnalist la un trust TV.

Aceste imprejurari, dublate de refuzul nejustificat de a-mi comunica ordonanta de clasare, din care ar rezulta ca nu am savarsit vreo fapta reprobabila, sunt de natura a denigra profesia din care fac parte, sugerandu-se in mentalul public ca, in realitate, jurnalistii trustului din care fac parte, inclusiv eu, am avea ceva de ascuns, de natura infractionala, ce ar putea forma obiectul unor dosare penale. Or, clasarea cauzei, tinuta secreta, reprezinta o modalitate de confirmare a acestor ”acuzatii” ce au fost formulate de alte organe de presa.

Astfel, prin modalitatea in care cei doi parati au procedat, s-a instigat la o lipsa de incredere a publicului in jurnalistii acestui trust de televiziune, inclusiv in persoana mea. Or, este binecunoscuta imprejurarea ca jurnalistii, pentru a avea rating, trebuie sa se bucure de increderea publicului, iar orice decredibilizare a jurnalistului de organele statale poate atrage o antipatie populara, urmata de scaderea ratingului si implicit a veniturilor acelei televiziuni, dar si a jurnalistului respectiv.

Asadar, daunele morale solicitate au si un rol preventiv, descurajator, pentru ca pentru viitor, atunci cand cercetarea penala va viza jurnalisti, aceasta sa nu contina elemente oculte, nepublice, ci sa poata fi data publicitatii, pentru ca increderea publicului in acel jurnalist sa nu poata fi zdruncinata de organismele statale, prin actiuni subversive si abuzive, de natura a umbri onorabilitatea si prestigiului jurnalistului.

Chemarea in judecata a persoanei fizice, numitul Lazar Augustin, are ca temei dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, potrivit caruia:  ”Cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.”

Pentru aceste motive, va solicit admiterea si a acestui capat de cerere si obligarea celor doi parati, in solidar, la plata unor daune morale de 100.000 de euro", se arata in documentul prin care Victor Ciutacu da in judecata Parchetul General si pe conducatorul institutiei.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img