E mereu cu zambetul pe buze, dar viata nu a fost mereu blanda cu el. Napadit de amintiri pe cat de frumoase, pe atat de dureroase, Cabral a povestit una dintre experientele care l-a marcat pentru totdeauna. Marturisirile cutremuratoare le-a facut pe blogul sau, iar articolul a impresionat milioane de oameni, care i-au lasat mesaje emotionante.
Intr-un articol pe care l-a denumit “Cel mai frumos zambet din copilaria mea. Dragostea nu moare niciodata”, Cabral a rememorat un episod din perioada adolescentei in care a fost martor la o poveste de dragoste interzisa… pe vremea aceea, avand in vedere ca doua dintre prietenele sale aveau o relatie de iubire. Parintii uneia dintre ele, ai Danei, au aflat de povestea de dragoste pe care o traia alaturi de L. – prezentatorul preferand sa-i pastreze anonimatul –, iar destinele lor au luat o intorsatura dramatica.
Din nefericire, L. s-a apucat de droguri, iar in urma cu cativa ani si-a pus capat zilelor aruncandu-se in fata metroului la statia Big Berceni, dupa cum a dezvaluit Cabral in randurile de mai jos. Chiar si dupa moartea ei, Dana, cea cu care s-a iubit in copilarie, a continuat sa o idolatrizeze.
In memoria lui L., ea si-a umplut corpul de tatuaje cu mesaje puternice, iar revederea pe care a avut-o in urma cu ceva timp cu Cabral a fost una extrem de incarcata din punct de vedere emotional. Printre altele, Dana i-a marturisit moderatorului TV ca: “Dragostea nu moare. Mor doar oamenii”.
“O camera jegoasa de hotel, o seara ploioasa de august, o sticla de vin. Incredibil cum mi-aduc aminte de niste detalii irelevante, goale, degeaba.
Noi trei. Eu stateam in pat, Dana era langa mine, tu te tolanisesi pe singurul fotoliu din camera. Zambeai. Asa te-am tinut aminte ani dupa ani, zambind pe fotoliul ala… cel mai frumos zambet al copilariei mele.
N-am stiut ca atunci va incepe cel mai greu drum pe care cineva pe care-l cunosc a reusit sa mearga. Un drum pe care ai pasit singura, cu pasi mari, debusolata si speriata. Vene sparte, spume la gura, smocuri intregi de par smulse cu tot cu piele. Asa erai ultima data cand ne-am vazut. Un monument distrus al unei iubiri neimpartasite. Te-am lasat in seara aia zambind din fotoliu catre Dana, stiind ca va voi lasa sa va consumati noaptea in placere, cumva invidiindu-va pentru cat de frumos va iubeati. Sigur, erati lesbiene. Pentru vremea aia era o chestie ciudata, niciodata privita cu ochi buni…
Le-am lasat singure in seara aia si-am plecat la discoteca. Am auzit de-abia dupa vreo trei zile, cand am ajuns acasa, ca parintii Danei aflasera ca era lesbiana, ca se suisera in masina si intrasera cu forta peste ele in camera. Le-au batut pe amandoua, au luat-o pe Dana si-au plecat. In seara aia L. a bagat primul cui din viata ei.
Am revazut-o dupa cateva saptamani, mai slaba cu 10 kile, cu un ciuf imposibil in cap si un zambet mai trist decat plansul toamnei. Mi-a spus ca Dana nu mai vrea s-o vada, ca-i este frica de tatal ei si ca mai bine o lasa balta. Eram copii, eram prosti, n-am stiut. S-a stins repede. De la cuie a ajuns rapid la tras pe nas, intramusculare, vene gaurite, prafuri amestecate cu medicamente de cal, o prabusire in disperare pe care n-am stiut cum sa o oprim. Am vorbit, ne-am strans, ne-am agitat cat am stiut… am incercat sa vorbim cu Dana. Ne-a inchis usa si l-a strigat pe tac’su. Idiotul a iesit pe holul blocului si-a sarit sa ne bata.
De L. poate ai citit atunci. E drogata care s-a aruncat in fata metroului la Big Berceni… asa au scris ziarele atunci. Cel mai frumos zambet din copilaria mea.
M-am intalnit ieri cu Dana din intamplare. Pedala cu furie o bicicleta rosie pe Viilor. Mi-a atras atentia ciuful rosu tuns scurt si viteza nebuna cu care a intrat pe rosu in intersectie.
Am claxonat-o.
S-a uitat la mine fix, rece.
M-a vazut.
I-am scos limba.
Am oprit si m-a luat in brate. Lucreaza ca programator la o firma de automatizari. Sta tot in cartier dar mai aproape de Aparatori. Imi povestea si nu-mi puteam lua ochii de la tatuajele ei. Pana aproape de barbie se vede clar un ”Iarta-ma!” batut cu litere mari, care-i imbraca tot gatul.
Pe spatele mainii stangi are un L mare. Negru. Napadit de o planta cu tepi. N-am spus nimic pana nu si-a suflecat manecile si-am vazut ca planta se continua in sus pe brat, cu tepii parand ca intra in piele si picurand sange.
Iar pe mana dreapta… pe mana dreapta nu mi-am dat seama ce are pana nu si-a aprins o tigara. Pe mana dreapta are cel mai frumos zambet al copilariei mele. A vazut cand m-am blocat. L-am vazut si m-am blocat.
A aruncat o privire fugara si fara sa mai spuna nimic altceva a inceput sa planga. Fara cuvinte, fara expresie, fara… nimic. I se rostogoleau lacrimile pe fata si-apoi cadeau pe cadrul biclei.
Mi-a spus ca plange in fiecare seara. De 20 de ani. Nu are pe nimeni. Are doua tentative de suicid. Multe tatuaje. Trei internari la dezintoxicare.
Mi-a spus ca dragostea nu moare. Ca mor doar oamenii. Si ca nu mai incearca sa se sinucida decat pentru a se pedepsi pentru ca si-a abandonat iubita.
Dragostea nu moare. Mor doar oamenii.
La doar cateva luni de cand am scris povestea asta am primit un mail destul de lung. Mi-a scris mama ei… si ar fi multe de zis, dar sunt mult prea personale pentru a le publica. Intre timp Dana nu mai este. A treia oara a reusit, din pacate, sa se sinucida.
Tata ei se stinge si el, macinat de boala si de regrete.”, a scris prezentatorul pe blogul sau.
