joi, 28 martie, 2024

Ce sunt bolile autoimune

Distribuie:

Publicat:

Pe cat de eficient este sistemului imunitar pentru propriul organism, pe atat de periculos poate fi atunci cand mecanismele de regularizare nu mai functioneaza si isi indreapta armele impotriva propriilor tesuturi. Un membru important al apararii este format din celulele T, care sunt formate in copilarie si adolescenta sa verifice si sa recunoasca elementele de identificare ale complexului major de histocompatibilitate.

Din motive neelucidate pana in prezent, aceste celule T se pot transforma in sabotori: in loc sa atace intrusii straini, se napustesc asupra tesuturilor corpului si le distrug celulele. In acest proces reusesc sa atraga in lupta si alte celulele de aparare, astfel ca structurile proprii organismului sunt tratate precum celulele straine, fiind supuse unui atac in masa.

Imunoglobulina indreptata impotriva propriilor tesuturi poarta numele de auto-anticorpi. Forta de recupera a organismului incearca sa faca fata si sa reduca daunele insa mai devreme sau mai tarziu, organul atacat devine nefunctional. O alta urmare a acestei disfunctii a sistemului imunitar indreptat impotriva propriului organism, este acela ca acesta nu mai are suficienta forta pentru a face fata atacurilor din exterior. Astfel, agentii patogeni din exterior si celulele canceroase din interior se pot multiplica, iar simptomele imunodeficientei devine si ele tot mai numeroase.

Printre cauzele aflate in spatele acestor boli, sa banuieste a fi o combinatie intre sensibilitatea genetica, innascuta si anumiti factori de mediu, care declanseaza boala, cum ar fi stresul, sarcina, infectiile, insa doar in randul persoanelor cu predispozitie genetica pentru dezvoltarea unei boli autoimune.

Motivele si momentul declansarii bolii sunt inca neclare. Se cunoaste insa faptul ca anumiti agenti patogeni pot declansa boala atunci cand suprafata acestora seamana foarte mult cu structura celulelor proprii organismului. Astfel, sistemul imunitar produce anticorpi impotriva germenilor, iar acestia ataca si celulele proprii.

Acesta este si cazul febrei reumatice: anticorpii indreptati impotriva anumitor streptococi (ex: scarlatina) incep sa atace ulterior si tesuturile articulatiilor, renale si ale inimii. Insa si aceasta situatie este conditionata de predispozitia genetica.

Parerile sunt impartite in ceea ce priveste aspectul psihic, atat in combaterea cat si in progresul bolii, si chiar in declansarea acesteia.

Bolile autoimune se declanseaza de regula la varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Simptomele difera si ele in functie de tesuturile care sunt afectate de procesul autoimun si de inflamatie. In prezent se cunosc aproximativ 60 de boli autoimune, care sunt limitate fie strict la anumite organe (specificitate de organ) sau care se manifesta la nivelul intregului organism (sistemic). Spre exemplu prin atacarea vaselor, a articulatiilor sau a tesutului conjunctiv. Formele pot aparea impreuna, in combinatie (intermediar).

Iata cateva exemple de tesuturi afectate:
Boli autoimune cu specificitate de organ: Diabet zahar tip 1 (pancreas), scleroza multipla (celulele nervoase), glomerulonefrita (rinichi), tiroidita Hashimoto (tiroida), boala Graves-Basedow sau gusa exoftalmica (tiroida), gastrita cronica (stomac), colita ulcerativa (colon), vitiligo (piele), boala Addison (glandele adrenale)
boli autoimune sistemice: sindrom Churg-Strauss (vasculita, astm, rinita), poliartrita reumatoida (tesut conjunctiv, articulatii si tendoane), psoriazis (piele, articulatii, unghii). D.F.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img