In asteptarea unui cutremur major, Romania se pregateste. Din pacate, pregatirile se limiteaza la campaniile de informare ale ISU si nu se bucura de participarea autoritatilor in masura sa consolideze nu doar cladirile, dar si planul de urgenta menit sa salveze cat mai multi romani, intr-o asemenea tragedie. Intre timp, datele intocmite de Institutul National pentru Fizica Pamantului arata care sunt cele mai periculoase si cele mai sigure orase, in caz de seism.
Potrivit istoricului seismografic din Romania, judetele Timis, Caras Severin, Satu Mare si Constanta sunt cele mai sigure locuri, in cazul unui cutremur, precum si granita dintre judetele Suceava si Maramures, scrie media.imopedia.ro. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse intre Oradea, Cluj, Deva si Bistrita si un alt punct izolat de siguranta este intre judetele Sibiu si Brasov, cuprinzand cate o parte din amandoua, ambele fiind judete cu un risc seismic mediu. De altfel, si alte judete din acest perimetru sunt cunoscute pentru cutremurele medii care se manifesta acolo, de exemplu Targu Mures, Piatra Neamt sau Suceava.
„Cele mai periculoase zone pentru locuitori, in caz de cutremur, sunt Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Focsani sau Iasi si toate zonele cuprinse intre ele, urmate in topul intensitatii de Roman, Bacau, Pitesti, Giurgiu si toate zonele din acest perimetru. In zonele cu risc intermediar se mai afla si Cernavoda, Tulcea”, arata statistica intocmita de INFP.
Calitatea constructiilor este o componenta importanta a riscului seismic
Dincolo de riscul dat de activitatea seismica, mai exista si problema calitatii constructiilor. In zonele marcate cu rosu pe harta cutremurelor, categorie in care intra si Capitala, exista si multe cladiri prea vechi pentru a rezista miscarilor seismice, din pacate, multe dintre acestea adapostesc sedii comerciale sau institutii ale statului, ceea ce poate conduce la un numar mai mare de victime, in cazul unui cutremur.
„In Romania, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismica mai devreme de 1963. Acestea s-au inasprit prima oara dupa cutremurul din 1977 si a doua oara, dupa cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigentele sunt si mai mari. Dar dincolo de ce exista pe hartie, nimeni nu poate sti cum ti cat s-a respectat din aceste coduri”, explica pentru IMOPEDIA.ro Mihaela Mardare, inginer structurist.
Cele mai multe constructii ridicate dupa revolutie ar trebui sa reziste, in cazul unuicutremur
Cu toate acestea, constructiile ridicate dupa revolutie ar trebui sa reziste macar intr-un procent mare, in cazul unui cutremur, se asteapta specialistii. Singura metoda pentru a afla cu certitudine cat de bine sunt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnica, numai ca o asemenea procedura este anevoioasa si scumpa, iar autoritatile nu reusesc sa se mobilizeze nici macar pentru a rezolva problema evaluaarii macar in cazul blocurilor cu inalt risc seismic.
„Tot ce s-a construit intre 1990 si 2007, aproximativ 400.000 de cladiri, au date de constructii ambigue. Informatiile despre rezistenta lor par sa fie doar la echipele de constructie, nu si in documentele oficiale. Dar daca s-au respectat macar norme de bun simt, daca nu intocmai normele de rezistenta seismica, atunci locuitorii lor ar trebui sa fie in siguranta, in cazul unui cutremur”, explica inginerul structurist.
Dupa seism insa, evaluarea structurilor va fi absolut necesara, pentru a putea afla unde este nevoie de lucrari de consolidare. Un seism de o mare amploare poate sensibiliza cladirile in asa fel incat sa nu mai poata rezista nici la cele mai mici socuri ulterioare.
