vineri, 29 martie, 2024

Cine arunca bugetul in aer?

Distribuie:

Publicat:

Este presedintele Romaniei vinovat? Sau Guvernul? Mi se pare etic sa raspundem la intrebarea de ce intarzie adoptarea legii bugetului de stat. De ce proiectul nu a fost prezentat Parlamentului in noiembrie anul trecut, pentru ca legea sa poata fi adopata si promulgata in decembrie? Cum de s-a ajuns in situatia in care nu vom cunoaste cele mai importante informatii despre cum va fi administrata Romania decat in luna februarie a acestui an? Cine sunt cei responsabili si care sunt consecintele?

La mijlocul lunii decembrie, in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, s-au dezbatut bugetele serviciilor secrete si Ministerului Apararii. A existat un litigiu intre presedintele Klaus Iohannis si reprezentantii serviciilor secrete, pe de-o parte, si membrii Guvernului, pe de alta parte, legat de sumele care urmau sa fie alocate acestor domenii sensibile. Avizul CSAT este obligatoriu, dar, in aceasi timp, doar consultativ. Nu s-a dat niciun fel de aviz. S-a decis – si toate partile au confirmat ca decizia a fost de comun acord – ca discutia sa fie reluata cateva zile mai tarziu. In cele din urma, tot in luna decembrie, a existat un aviz al CSAT. Legea bugetului avea cale libera in Parlament. Dar ce sa vezi? Dezbaterile au fost amanate. Si nu doar pana la inceputul lunii ianuarie. Ci candva in luna februarie. Ieri, ministrul Finantelor a declarat senin din studiourile unui important post de televizune de stiri ca vom avea un buget candva in luna februarie.

In aceste conditii, este greu, daca nu care cumva imposibil, ca aceasta amanare, care da peste cap intr-o oarcare masura economia si ii lasa pe investitori cu ochii in soare si care, in plus, amana sine die marile investitii in infrastructura, sa poata fi pusa pe seama cerbiciei presedintelui Klaus Iohannis. Este adevarat, acesta este un protector pe fata al serviciilor secrete, chiar si atunci cand este limpede ca servicilile secrete se intind mai mult decat le este plapuma in materie bugetara. Sau unele dintre ele. Deschizand o scurta paranteza, voi preciza ca a sosit de mult timpul ca oamenii de decizie din tara sa se hotarasca ce fel de stat urmeaza sa fie Romania. Un stat al institutiilor de forta? Dominat de serviciile secrete? Un stat, prin urmare, politienesc? Sau un stat democratic? Trebuie luat in calcul Produsul Intern Brut pe cap de locuitor si calculat, in functie de acest criteriu, bugetul fiecarui serviciu secret, dupa modelul practicat in Uniunea Europeana sau chiar in Statele Unite,care se afla in prima linie a Razboiului Rece, dar si a  razboiului antiterorist. Vor sari in ochi atunci doua evidente. 1). Fiecare cetatean al Romaniei sacrifica pentru serviciile secrete o parte extrem de mare din putinul pe care il are, fara ca asemenea alocari sa se justifice. 2). Exista un decalaj nepermis de mare, in sens rasturnat, intre SIE si SRI, care demosntreaza ca pentru autoritati dusmanul intern, respectiv cetateanul roman este mult mai periculos decat dusmanul extern. Aceasta situatie trebuie urgent corectata. Dar sa inchidem paranteza.

Prin urmare, in a doua parte a lunii decembrie, CSAT-ul a convenit asupra alocarilor din buget pentru serviciile secrete, dar, totusi, bugetul nu a fost depus in Parlament in vederea dezbaterii sale. Si, in continuare, se insinueaza, in mod incorect, ca presedintele Klaus Iohannis este cel vinovat. Dar lucrurile nu stau deloc asa.

Guvernul este cel care, in mod deliberat, a provocat acesta criza a bugetului de stat. Admitand ca se astepta – si nu avea cum sa nu se astepte – la obiectii ale presedintelui in cadrul CSAT, dar chiar si fara ca acest element sa fi fost avut in vedere, bugetul de stat trebuia finalizat din punctul de vedere al Guvernului, candva in cursul lunii noiembrie. Daca s-ar fi intamplat asa, atunci intarzierea si trimiterea bugetului in anul urmator ar fi fost exclusa. Daca majoritatea PSD plus ALDE si Guvernul  au stiut ca in CSAT ar putea avea loc discutii in contradictoriu, de ce au prezentat bugetul abia in decembrie? Si de ce, dupa obtinerea avizului, bugetul nu a fost trimis Parlamentului? Raspunsul nu poate fi altul decat faptul, de altfel dramatic, ca bugetul nu s-a inchis. Cu alte cuvinte, veniturile nu se bat cu cheltuielile prevazute. Cheltuielile prevazute nu pot fi diminuate, pentru ca cele mai semnificative dintre acestea sunt efectul unor acte normative adoptate pe parcursul anului trecut, iar veniturile nu pot fi mai mari pentru ca, in ciuda ritmului de crestere pe care Romania si-l mentine, economia nu duduie. Iar intreg sistemul de incasari este deficitar.

Guvernul a fost prins astfel cu chilotii in vine. Iar consecintele amanarii bugetului pana candva in luna februarie, sunt extrem de grave. Vor fi probleme in intreaga administratie publica centrala si locala. Vor fi probleme legate de plata salariilor in primarii. Degeaba se spune – si asa si este – ca in absenta unui buget adoptat se poate merge bine mersi pe bugetul din anul anterior.  Dar ce ne facem ca bugetul din 2018 nu se mai potriveste deloc nici cu salarile din 2019, nici cu pensiile din 2019 si cu atat mai putin cu investitiile preconizate pentru 2019? Si apropo de investitii. Aici consecinta este de-a dreptul dramatica. In absenta bugetului, nu se poate da drumul la licitatii. Cand se va da drumul si cand aceste lictatii vor fi finalizate, va fi cam tarziu. Va fi luna mai. Numai buna pentru prima rectificare a bugetului pe anul viitor. Cu alte cuvinte, azi scoatem Legea bugetului, iar maine rectificam bugetul.

Ei bine, cred ca pentru treaba asta sunt oameni care trebuie sa raspunda. Si sunt capete care trebuie sa cada.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img