Studiile de cercetare sociologică efectuate în România în ultimele luni pe tema pandemiei și a comportamentului legat de aceasta relevă câteva aspecte legate de credibilitatea oamenilor vizavi de această criză sanitară, dar și factori care contribuie la formarea unui profil psihologic al celor care nu cred în existența bolii. Sunt așa-numiții adepți sau chiar creatori ai teoriilor conspiraționiste.
Românii nu cred în bolile pe care nu le văd sau care nu îi afectează direct
Studiul „Global Trends 2020” realizat de Ipsos Research arată că, în România, „suntem mai aplecați spre autoritate și populism, înspre automedicație și încrederea în tehnologie, însă, pe de altă parte, suntem mai optimiști în ceea ce privește găsirea leacului pentru orice boală (și, implicit, pentru cea care ne afectează acum), credem în Carpe Diem și tindem spre individualism”.
Românii nu cred în bolile pe care nu le văd sau care nu îi afectează direct. Majoritatea românilor se bazează mai mult pe informațiile despre sănătate pe care le obțin ei singuri, pe internet de cele mai multe ori, decât pe ceea ce le spune medicul.
