Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a reacționat după discursurile susținute de liderii europeni în cadrul ceremoniei care a marcat deschiderea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și apreciază ca acest moment va influența anul electoral.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a remarcat, la Digi24, preocuparea oficialilor europeni de a comunica, prin discursurile de la Ateneu, nu doar cu cei prezenţi în sală, ci cu toţi românii: "Acea menţionare a Daciei 1300, într-un discurs în limba română de către Donald Tusk te duce până în satele din România".
"În seara aceasta românii au putut să vadă cum arată monştrii de la Bruxelles, aşa cum au fost demonizaţi de Dragnea şi echipa lui, o să-i spun echipă în seara aceasta, pentru că s-au întâmplat lucruri mult prea importante si frumoase.
Au vorbit Antonio Tajani, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker, au vorbit într-un mod care m-a surprins, mă aşteptam fireşte la un interes pentru Romania în acest moment al conducătorilor UE, dar nu mă aşteptam la atâta preocupare în a comunica nu numai cu sala de la Ateneu, cu toţi românii care s-au uitat la tv.
Acea menţionare a Daciei 1300, într-un discurs în limba română de către Donald Tusk te duce până în satele din România.
Faptul că fiecare dintre vorbitori s-a pregătit, a ales nişte citate din mari personalităţi culturale ale României, că şi-au adaptat discursul pentru ţara noastră, puteau foarte bine să rostească nişte alocuţiuni uscate în limbă de lemn, nu au făcut-o.
Ce arată asta? Că UE are nevoie de România în acest moment pentru că trece prin momente foarte dificile şi România chiar poate fi de folos în cel mai înalt grad Uniunii Europene. De aceea au făcut toate acestea. (…)
Nimeni nu a simtiti lipsa lui Dragnea, cred că toată lumea s-a gândit ce avea să caute Dragnea într-un asemenea context. Mă întreb cum va mai putea rosti Dragnea nişte discursuri ca acelea – vom face noi cum vrem noi, nu cum vrea Bruxelles-ul. Tăriceanu a găsit o formulă cât se poate de nefericită, s-a apucat să vorbească în limba engleză pentru a-şi masca discursul alba – neagra cu care încerca să-şi menţină discursul anti european de până acum şi în acelaşi timp să se dea european vorbind în engleză.
La auzul primelor vorbe româneşti ale lui Donald Tusk toată lumea şi-a dat seama cât de ridicol a fost Călin Popescu Tăriceanu.
Totodată, doamna Dăncilă a repetat de nu ştiu câte ori – , . Uitaţi-vă la dimensiunile discursului, cel mai mare de până acum. Mă întreb dacă i l-a aprobat Dragnea la asemenea dimensiuni.
Va fi un moment care va influenţa, după părerea mea, anul electoral în România”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi24
Ziarul Financiar:
Niciodată, de la mineriadele lui Ion Iliescu până azi, când se află la cârma Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene, România nu a avut o presă atât de ostilă în Occident. Nici toată apa din Dunăre nu va schimba această ostilitate, cu atât mai puţin un concert la Ateneul Român oferit de guvernul român şefilor Uniunii Europene.
Războiul politic intern devenit unul total, subordonarea agresivă a instituţiilor statului de către partidele la putere (PSD/ALDE), atacul guvernului asupra economiei nu aveau cum să treacă neobservate de presa occidentală, mai ales acum, că România a preluat preşedinţia Consiliului UE.
Pe plan economic, noul front deschis împotriva băncilor şi a companiilor străine întăreşte nedumerirea: nu mai are România nevoie de capitalul străin? România, care în urmă cu doar doi ani ţipa că nu vrea o Europă cu două viteze – una dintre propunerile Comisiei Europene îmbrăţişate cu putere de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, dar şi de lideri ai Germaniei sau Olandei – nu mai are nevoie de UE?
Să ne reamintim: când în Polonia a început ofensiva împotriva justiţiei, când Ungaria a ridicat tonul la UE, Emmanuel Macron nu s-a ferit să treacă la ameninţări directe: Nu puteţi să vă bucuraţi de banii UE şi, în aceeaşi vreme, să nu respectaţi democraţia, regulile casei în care aţi intrat de bunăvoie, pentru că nimeni nu v-a inclus cu forţa! Veţi fi penalizaţi! Există o procedură în curs ca Poloniei să-i fie luat dreptul de vot în Consiliu. Ungaria se aliniază la start.
În ciuda avertizărilor liderilor politici europeni faţă de politica din ultimul an a guvernului de la Bucureşti şi a partidelor de guvernământ de la Bucureşti, România a fost, într-un fel, ferită de loviturile fără mănuşi aplicate Ungariei sau Poloniei. Nemulţumirile unui Juncker sau Frans Timmermans au părut mai degrabă o dojană părintească. România evoluase bine în ultimii ani; nu are sens să loveşti în cineva care ascultă povaţa şi se îndreaptă.
Acum lucrurile se schimbă şi nu în favoarea României.
Agerpres:
Perspectiva stabilă atribuită ratingurilor suverane din Europa Centrală şi de Est (CEE) reflectă creşterea economică încă solidă dar care încetineşte, şi profilul datoriei, care în general sprijină calificativele, comparativ cu dificultăţile structurale şi instituţionale şi cu înăsprirea condiţiilor de finanţare pe plan global, apreciază agenţia de evaluare Moody's Investors Service într-un raport publicat joi.
În condiţiile în care avansul economiei va încetini anul viitor, veniturile din taxe se vor reduce şi poziţiile bugetare vor începe să se deterioreze uşor, în special pentru că unele cheltuieli vor fi dificil de derulat. Alegerile parlamentare din Polonia şi cele prezidenţiale din România riscă să relaxeze politica fiscală şi să adâncească şi mai mult deficitul.
Totuşi, ritmul de creştere va continua să sprijine o nouă reducere a nivelului datoriei în toate cele opt state din CEE cu excepţia României, al cărei deficit fiscal rămâne peste limita de stabilizare a datoriei. Ca rezultat, Moody's anticipează că indicatorii fiscali vor sprijini în general evaluarea agenţiei privind soliditatea fiscală a ţărilor din CEE.
Unele slăbiciuni privind statul de drept şi independenţa instituţională, alături de tensiunile cu instituţiile UE şi avansul partidelor antisistem, vor spori riscurile şi şi incertitudinile politice, în special în Ungaria, Polonia şi România. Aceste tensiuni nu au încă impact asupra încrederii consumatorilor sau a oamenilor de afaceri, dar au dus la o deteriorare a evaluării Moody's privind soliditatea instituţională în regiune.
"Ne aşteptăm ca Europa Centrală şi de Est să înregistreze o creştere anuală robustă dar lentă, sprijinită de cererea internă solidă, în contextul reducerii ritmului pe plan european şi a tensiunilor comerciale globale", afirmă analistul Olivier Chemla, vicepreşedinte al Moody's şi coautor al raportului
