Incontinenta urinara este o afectiune de cinci ori mai frecventa la femei decat la barbati. Medici urologi explica de ce se intampla asa si cum poate fi tratata si manageriata aceasta problema de sanatate.
Poate fi stresul un factor declansator al incontinentei urinare? Dr. Bogdan Gabriel Parliteanu, medic specialist urolog la Spitalul Sanador din Bucuresti, explica ce se intelege prin incontinenta de stres si ce au de facut pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune. In 1937, endocrinologul Hans Selye, definea stresul ca fiind un sindrom general de adaptare pe care o persoana il realizeaza in urma agresiunilor mediului si care cuprinde incordare, tensiune, constrangere, forta, solicitare. „Acesta considera ca lipsa stresului inseamna moarte“, afirma dr. Bogdan Gabriel Parliteanu. „Astfel, nu stresul declanseaza incontinenta urinara, ci totalitatea factorilor precum nasterea, varsta (menopauza), obezitatea, constipatia, tulburarile respiratorii, interventiile chirurgicale in sfera urogenitala, alaturi de neglijenta personala, lipsa timpului sau evitarea de a consulta un specialist, vor duce in final la aparitia incontinentei urinare.“
„Societatea Internationala de continenta a definit cinci tipuri de incontinenta urinara si anume: incontinenta de efort – „stress urinary incontinence“, incontinenta prin imperiozitate – „urgency urinary incontinence”, incontinenta mixta, incontinenta prin supraplin si incontinenta extrauretrala – frecventa in cazul femeilor si se datoreaza unor comunicari anormale intre aparatul urinar si cel genital.“
Incontinenta urinara de efort reprezinta pierderea de urina ce se produce concomitent cu activitati fizice ce cresc presiunea intraabdominala – stranut, efort fizic, ras, tuse, adauga specialistul.
„Incontinenta urinara la barbati,conform studiilor cunoaste o incidenta de cinci ori mai mica decat in cazul femeilor. Aceasta este o consecinta fie a bolilor prostatei – incontinenta prin supraplin – fie secundara injuriei mecanismului de continenta in urma radioterapiei sau a interventiei de de prostatectomie radicala – extirparea totala a prostatei in cazul cancerului de prostata.“
Datele epidemiologice, adauga medicul, releva ca varsta – femei aflate de la menopauza, parietatea si obezitatea reprezinta cei mai frecventi factori de risc. Mentinerea continentei presupune un aparat sfincterian functional cu inervatie integrala, fracturi ale coloanei vertebrale sau anumite boli neurologice precum dementa pot provoca incontinenta, o mucoasa si submucoasa uretrala bine vascularizata si un suport vaginal intact – aceste modificari apar dupa interventii chirurgicale in sfera urogenitala.“
„Tinand cont de consecintele psihologice, igienice, sociale si economice, tratamentul incontinentei urinare trebuie individualizat in vederea obtinerii celei mai bune optiuni de ameliorare sau vindecare.“ Prima linie de tratament este cel conservator: modificari comportamentale, reeducarea vezicii urinare, reabilitarea planseului pelvian prin exercitii fizice, stimularea electrica, dispozitive intravaginale, detaliaza medicul. „Linia a II-a de tratament este reprezentat de tratamentul chirugical, fie minim invaziv – terapia instilationala subvezicala de agenti resorbabili sau neresorbabili, fie chirurgical – cele mai utilizate tehnici fiind colposuspensia retropubiana prin abord laparoscopic sau montarea unei bandelete suburetrale transvaginal.“ In cazul barbatilor, solutia cea mai relevanta in vederea tratamentului incontinentei urinare, pe langa tratamentul conservator, este reprezentat de montarea unui sfincter urinar artificial.
„Din practica medicala am observat ca pacientele care isi constinetizeaza boala aplica din instinct o mutilitudine de tehnici de reducere a pierderilor de urina. Sunt de mentionat pastrarea unei greutati normale, scaderea in greutate: renuntarea la fumat- nicotina irita vezica urinara si creste frecventa urinarii , in plus frecvent asociaza tusea fumatorului; hidratare corespunzatoare – consumul a doi litri pe zi in vederea evitarii constipatiei.“ In plus, se recomanda renuntarea la cafea sau la racoritoarele care contin cofeina, aceasta avand un efect diuretic care irita vezica urinara; tratarea constipatiei; evitarea lichidelor inainte de culcare sau cu o ora inainte de a pleca de acasa si urinarea cat mai mult posibil intr-o singura sesiune – relaxarea timp de cateva momente dupa ce crezi ca ai terminat dupa care se mai incearca o data. Imbracamintea larga si comoda care permite dezbracarea rapida atunci cand pacientul simte nevoia de a urina este un alt sfat util ca si stabilirea unui program de urinare la fiecare 3-4 ore. „Reeducarea vezicii urinare consta in cresterea intervalului dintre mictiuni, precum si a volumelor de urina emise care se vor nota in calendarul mictional – un mijloc de reeducare al vezicii in care bolnava va nota numarul de mictiuni, cantitatea de urina per mictiune si momentele de incontinenta urinara“, conchide medicul urolog. sursa: adevarul.ro
D.R.
