În România 7,4 milioane de adulţi suferă de hipertensiune arterială, iar 20% dintre aceştia nu ştiu că au această boală şi, în consecinţă, nu se tratează şi se expun riscului de moarte prematură. Am stat de vorbă pe acest subiect cu Conferenţiar Universitar Dr. Elisabeta Bădilă, Preşedinte Grup de Lucru Hipertensiune Arterială, Societatea Română de Cardiologie
CSÎD: În ce categorii se clasifică hipertensiunea arterială?
Dr. Elisabeta Bădilă: Hipertensiunea arterială se clasifică în două mari categorii. Prima este hipertensiunea arterială primară (denumită şi esenţială), întâlnită la aproximativ 90-95% dintre pacienţi şi a cărei cauză sau mecanism de producere nu este cunoscut cu exactitate. De cele mai multe ori sunt implicate mecanisme complexe, inclusiv componenta ereditară. A doua categorie, din care fac parte aproximativ 5-10% dintre hipertensivi, prezintă însă o cauză specifică, identificabilă, potenţial reversibila de creştere a valorilor tensionale, situaţie în care vorbim de hipertensiune arterială secundară. Cauzele posibile de hipertensiune arterială secundară sunt bolile renale cronice, unele boli endocrine, boli vasculare congenitale, etc. Este important ca aceste forme de hipertensiune să fie depistate deoarece o parte dintre ele se pot vindeca cu tratament corespunzător.
Hipertensiunea arterială este o boală cronică, iar tratamentul trebuie menţinut toată viaţa chiar dacă pacientul se simte bine
CSÎD: Dacă am primit diagnosticul de hipertensiune arterială şi schimbăm regimul de viaţă, dieta, luăm medicamentele indicate – putem scăpa de acest diagnostic? Putem renunţa după un timp la medicaţie?
Dr. Elisabeta Bădilă: Hipertensiunea arterială este o boala cronică. Aceasta înseamnă că odată diagnosticată, nu se vindecă, însă poate fi ţinută sub control. Tratamentul HTA se poate face utilizând diverse medicamente pe care medicul le prescrie ţinând cont de necesităţile fiecărui pacient. Având în vedere caracterul cronic al bolii, vizitele periodice la medic sunt necesare, pentru că în timp dozele sau chiar substanţele pot fi modificate. O eroare frecventă pe care mulţi pacienţi o fac este oprirea administrării tratamentului antihipertensiv în momentul în care bolnavul se simte bine şi are valori controlate ale tensiunii arteriale. Trebuie reţinut faptul că tocmai datorită tratamentului prescris de medic, tensiunea arterială este în limite normale. Modificarea schemei de tratament sau întreruperea acestuia nu se face fără acordul medicului cardiolog.
