Exista o legenda cu privire la “Cina cea de taina” a lui da Vinci…
Cand a conceput aceasta scena, Leonardo s-a izbit de o mare dificultate: trebuia sa picteze Binele – sub chipul lui Iisus – si Raul – sub chipul lui Iuda.
Si-a intrerupt lucrul la jumatate, pana cand avea sa gaseasca modelele ideale.
Intr-o zi, in timp ce asista la repetitita unui cor bisericesc, a vazut intr-unul din baieti imaginea desavarsita a lui Hristos.
L-a invitat la el in atelier si i-a reprodus trasaturile in studii si schite.
Au trecut 3 ani… Cina cea de Taina era aproape gata – da Vinci insa, nu gasise modelul ideal pentru Iuda.
Cardinalul care raspundea de biserica, incepu sa-l preseze, cerindu-i sa ispraveasca numaidecat fresca.
Dupa mai multe zile, pictorul a intalnit un tanar imbatranit prematur, zdrentaros, beat, lungit in sant. Cu mare greutate, ajutoarele sale il dusera pana la biserica, unde urma sa-i picteze chipul fara schite prealabile.
Da Vinci se apuca sa picteze uimit de trasaturile necredintei, ale pacatului, ale egoismului atat de bine imprimate pe fata lui.
Cand pictorul a terminat, cersetorul, revenindu-si oarecum din betie, deschise ochii si vazu pictura din fata lui. Un amestec de uimire si tristete ii aparu pe chip si zise:
– Am mai vazut pictura asta!
– Cand? Intreba da Vinci surprins.
– Acum 3 ani, inainte de a fi pierdut tot ce aveam.
Pe vremea aceea, cantam in corul bisericii si duceam o viata plina de vise, iar artistul m-a convins sa pozez ca model pentru chipul lui Iisus.
Se pare ca Binele si Raul au unul si acelasi chip, totul depinde de momentul in care unul sau altul taie calea oricarei fiinte umane.”
Geniul lui Da Vinci nu numai ca impresioneaza si astazi iubitorii de arta, dar genereaza si interpretari, mai mult sau mai putin veridice. Convinsi ca ascunde mistere inca neobservate, teologi, istorici, muzicieni, informaticieni si scriitori au descoperit noi mesaje, simboluri si coduri nedezlegate in compozitia lui Da Vinci. Daca vreti sa le studiati cu atentie, pe viu, nu pe Internet sau in cine stie ce copie kitschoasa, puteti admira clona uimitor de reusita care strajuieste altarul Bisericii Evanghelice din Risnov.
Iisus copil, Iisus la marginea mesei
Apropiindu-se data Pastelui (care la evrei inseamna sarbatoarea comemorarii iesirii din robia egipteana), Iisus a vrut sa cineze pentru ultima data impreuna cu ucenicii Sai. Stia deja ca Iuda Il vinduse si ca astepta doar momentul potrivit pentru a-L preda capeteniilor iudeilor. Cina cea de Taina s-a savirsit in ziua de 13 nisan (6 aprilie) a anului 30. Scena cu Iisus inconjurat de cei 12 apostoli stind la masa a fost zugravita de multi artisti de-a lungul timpului. Dar cea mai populara ramine fresca lui Da Vinci, veche de peste 500 de ani. Inaintea ei, au existat si altele. Fresca din catacomba Domitila (Roma) il reprezinta pe Christos-Invatator inconjurat de apostoli. Se afla toti in jurul unei mese, invesmintati in alb. Chipul lui Cristos arata un Mintuitor foarte tinar, iar discipolii au fete de copii. Printre mozaicurile din Ravenna (secolul VI) exista o alta Cina cea de Taina. Apostolii stau in spatele lui Iisus, in semicerc. Aici, Iisus este matur, cu barba. In bisericile ortodoxe, Cina apare in numeroase icoane de lemn, iar in Romania, la Voronet, intilnim o Cina in care Iisus este plasat nu in centru, ci la marginea mesei, puncteaza extranews.ro.
Altfel de Cine, altfel de personaje
Cina din cripta bazilicii San Isidoro din Leon, fresca apartind picturii romanice, ne arata nu numai personajele stiute, ci si alti ucenici, cum ar fi Matia. Iuda primeste piinea din mina lui Cristos, in timp ce, cu cealalta mina apuca un peste din tava, gest prin care isi dovedeste tradarea. Cea mai bogata in reprezentari ale Cinei cea de Taina este perioada Renasterii. Domenico Ghirlandaio, din Florenta, a pictat in 1480 o Cina in care Iuda e insotit de o pisica, simbol al infidelitatii. In tabloul lui, pictorul olandez Dirk Bouts din Louvain (1467) infatiseaza personajele fara aureole de sfinti, iar Iuda e pictat cu spatele. Cina cea de Taina a lui Juan de Juanes evoca momentul consacrarii piinii de catre Isus, iar Iuda e surprins gata sa plece. In ultimele secole, artistii moderni au dat noi interpretari momentului Cinei. La bazilica Sagrada Familia, Cina cea de Taina apare sculptata cu forme viguroase, de influenta cubista, pe fatada Patimilor. Este opera sculptorului J. M. Subirachs. Controversatul Dali a pictat si el Cina cea de taina (1955), intr-o ambianta futurista.
De ce Iisus n-are picioare?
Peste miile de variante ale Cinei cea de Taina din toate timpurile, cea a lui Da Vinci a ramas cea mai cunoscuta, dorita, copiata si interpretata. Are 460×880 cm. Pictura murala se gaseste in fosta sala de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. A fost realizata intre 1495–1498, in tempera si ulei pe ipsos. Dupa putin timp, vopseaua a inceput sa se desprinda. In cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurata, rezultatele fiind mai degraba negative, culorile intunecindu-se. Calugarii dominicani au distrus peretele inferior, deschizind o usa chiar la mijloc, eliminind astfel picioarele lui Iisus. Ultima restaurare, inceputa in 1948 si terminata la 28 mai 1999, a reinnoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru. In august 1943, in urma unui bombardament aerian, tavanul incaperii s-a prabusit, dar pictura a ramas ca prin minune intacta, protejata doar de citiva saci cu nisip. In 1980, impreuna cu biserica si cu manastirea dominicana, opera lui Leonardo a devenit patrimoniu UNESCO. E vizitata din 15 in 15 minute de cite 25 de vizitatori. Pe an, sint cam 320.000, de 3-4 ori mai putini decit numarul cererilor.
Litere care nu se vad
Cina lui Da Vinci este deosebita pentru ca, pentru prima oara, personajele sint zugravite cu emotiile firesti din momentul cind au aflat de la Iisus ca „Unul dintre voi ma va trada“. Ca si pe Gioconda, multi pictori au incercat sa o reproduca, dar fara a reusi sa egaleze geniul originalului. Cina a ajuns si in productia industriala, pe oglinzi, mouse-pad-uri, fete de perna, brelocuri. E cusuta pe goblenuri. E folosita in reclame si caricaturi. Exista si o formatie canadiana cu acest nume. Dar, mai presus de toate, Cina cea de Taina e studiata si rastalmacita in fel si chip. Multi cred ca Da Vinci, autor a peste 600 de inventii, ar fi introdus cu buna stiinta in pictura mai multe mesaje codate. Niciun detaliu nu pare sa fie intimplator. Eroii cartii lui Dan Brown poarta un dialog despre „Cina cea de taina“, ajungind la concluzii care, daca ar fi adevarate, ar zdruncina din temelie crestinismul. Astfel, de citiva ani ne macina gindurile ideea ca personajul din dreapta lui Iisus, cu un chip feminin, este Maria Magdalena cu care Mintuitorul ar fi avut o legatura intima. Intre ei, linia umerilor deseneaza un „M“, de la numele femeii. Tot intre ei, ar fi un „V“, simbolul Sfintului Graal. Iar daca imaginea femeii am muta-o la dreapta, Maria Magdalena ar sta cu capul pe Iisus, intr-un gest tandru, remarca extranews.ro.
Un prunc la Cina
O legenda spune ca Leonardo ar fi folosit acelasi barbat drept model pentru pictarea chipurilor lui Iisus si Iuda, cele doua personaje semanind foarte mult. In cartea „The Bible Fraud“ a australianului Tony Bushby, se vorbeste despre fratele geaman al lui Iisus. Unii spun ca in tablou n-ar fi Ioan, dar nici Maria Magdalena, ci fratele lui Iisus, asemanarea dintre ei fiind izbitoare. Ca Iisus ar fi avut legaturi matrimoniale cu Maria Magdalena pare sa sustina si experimentul italianului Slavisa Pesci. Informaticianul a obtinut intii imaginea in oglinda a picturii. Apoi a suprapus-o peste original. Se pare ca ceea ce a obtinut a dat nastere unor noi ciudatenii si scandaluri. Prin intrepatrunderea celor doua imagini, se obtine silueta unei femei stind in picioare, cu un prunc in brate. Mai apare si un cavaler templier (Da Vinci facea parte din Ordinul Opus Dei, conform unor dosare secrete din Arhivele Nationale Franceze). Imaginea este neclara, de aici si acuzatia ca marea descoperire ar fi pura speculatie. Suprapunind partial cele doua picturi, Pesci a descoperit la marginea mesei chipul lui Da Vinci insusi.
