Duminică, 24 martie, Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, a acordat un interviu pentru site-ul Bugetul.ro.
În cadrul acestuia, am întrebat-o pe Ecaterina Andronescu ce răspuns are pentru cei care o numesc „Groparul” învățământului românesc.
Iată ce ne-a declarat actuala șefă a Educației din România:
„Haideți să o luăm metodic! Am avut un mandat 2001-iunie 2003 – de doi ani și jumătate, 2009 – 9 luni și 2012 – 6 luni. Deci, eu în cele trei mandate nu am adunat un mandat întreg.
În perioada aceasta, am avut timp să dezvolt, totuși, mai multe proiecte. Informatizarea școlilor este proiectul pornit atunci (n.r. – primul mandat – 2001-iunie2003). A fost pentru prima dată pornit acest proiect. Avea trei componente: laboratoare de computere, partea de lecții pentru computer și formarea profesorilor, pentru că, în momentul în care am pornit acest proiect, mai întâi am făcut o evaluare a profesorilor. Câți dintre profesori deschiseseră o dată un calculator, până la momentul demarării acestui proiect? 8%. 8% din 260 de mii de dascăli – câți aveam atunci.
A fost un lucru care m-a speriat și atunci am croit proiectul în așa fel încât o componentă îi învăța pe profesori să lucreze cu aceste calculatoare, o componentă crea lecții de computer și sunt sute de mii de lecții și o componentă era componenta de hard. Cred că modul în care a fost gândit atunci a adus foarte multe beneficii industriei de IT – chiar aș băga mâna în foc că nu greșesc când fac această afirmație -, industria de IT reprezentând o industrie cu o pondere importantă în PIB-ul României. Nu avem cum să nu vedem lucrurile acestea.
Tot atunci, în 2001, am făcut un proiect informatic de repartizare computerizată a elevilor din gimnaziu în liceu. Se folosește de 18 ani. Acest program se folosește fără să producă vreun derapaj. De ce? Pentru că a fost foarte bine gândit și din punct de vedere informatic, și din punct de vedere metodologic. Repartizarea se face strict în ordinea mediilor obținute la evaluare. Nicăieri în lume nu se făcea, la vremea aceea, acest lucru. După aceea, s-a mai multiplicat și în alte părți.
În aceeași perioadă, am reabilitat circa 3.500 de școli. Vreau să vă spun că numai județul Vaslui avea 343 de școli din chirpici. Eram în 2001. Am încheiat perioada aceea de doi ani și jumătate de mandat și numai era niciuna din chirpici. Și sigur că în toate județele, din cele 3.500, au fost reabilitări de școli și construcții noi de școli”.
R: Acum mai sunt școli din chirpici?
„Nu, nu mai sunt de atunci. Atunci s-au lichidat școlile din chirpici. Cornul și laptele – a fost un proiect introdus în acel mandat. Tot în acel mandat, am dus circa 850 de microbuze școlare, pentru că aveau nevoie copiii din mediul rural să-i transporți din satele izolate în școala de la comună. Rechizite școlare – a fost un proiect de rechizite școlare și circa un milion de elevi primeau rechizite gratuite pentru un an de zile. Condiția era un nivel minim al veniturilor pe cap de familie. De atunci, nu s-a mai modificat acest proiect și, în loc să mai primească un milion, primesc 200.000. De ce? Că, între timp, familiile au salarii mai mari. A crescut nivelul minim al salarizării pe membru de familie și nimeni nu l-a upgradat. Acum o să upgradăm și acest proiect și vom da tuturo elevilor din învățământul obligatoriu rechizite gratuite pentru un an de zile. Deci, dumneavoastră cum socotiți? Poate lucrul cel mai important, prin Legea învățământului, am modificat-o și am ridicat învățământul obligatoriu de la opt clase la zece clase. Când ești în Opoziție și te uiți la cineva care face, îi găsești tot felul de invective, că a desființat școala profesională, că generează haos în sistem și așa mai departe. Nu sunt o persoană care să nu o aibă experiență. Toată viața mea am fost profesor”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Ecaterina Andronescu.
„Mi s-a mai reproșat faptul că am susținut învățământul privat, eu fiind singurul ministru al Educației care a desființat 37 de universități private. Cum? Prin Hotărâre de Guvern. Există documente pe care cineva le poate vedea, nu doar să arunce zoaiele în capul meu. După aceea, războiul pe care l-am dus în 2009, cu o universitate care ajunsese la 312.000 de studenți, aproape cât are România acum, nu a mai avut nimeni curajul să-l ducă. Și l-am dus cu convingerea că ceea ce fac este corect și bine. La momentul acela, în 2009, trecusem prin toate etape din învățământ, toate funcțiile didactice, de la asistent la profesor și la conducător de doctorat, și credeam că am văzut tot ce se poate vedea în materie de învățământ superior, dar să văd catalog cu 12.300 de studenți, care dau examen în același timp și catalogul era semnat de același profesor, mi s-a părut că nu pot să mă fac că nu văd lucrul acesta. Și atunci, sigur, universitatea aceea are acum 7-8-10.000 de studenți ”, ne-a mai spus ministrul Educației.
bugetul.ro
