Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională "Cartoful" din România propun autorităţilor implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic aflat în mare dificultate şi echilibrarea balanţei comerciale, care acum înregistrează un deficit de 60%, susţin reprezentanţii celor două organizaţii.
Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor şi, mai ales, lipsa unor spaţii adecvate pentru depozitare.
"România ar trebui să deţină locul doi la nivel european în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut şi lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziţie prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia imediat după recoltare la preţuri reduse, fapt datorat lipsei spaţiilor de depozitare în condiţii optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof", a declarat Laszlo Becsek, vicepreşedinte Clubul Fermierilor Români.
Potrivit unui comunicat al celor două organizaţii transmis AGERPRES, Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, în cadrul căreia a fost prezentată propunerea pentru implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului.
Cele două organizaţii au susţinut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parţiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare şi a cartofului pentru sămânţă. Clubul şi Federaţia au realizat o analiză în acest sens şi au pus la dispoziţia ministerului date economice şi tehnice detaliate.
"Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puţini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub preţul de cost. Preţul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct şi asupra puţinilor producători de cartof pentru sămânţă rămaşi în România, care, practic, rămân fără clienţi şi sunt în pericol să reducă drastic suprafeţele prognozate pentru anul curent", afirmă Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale "Cartoful" din România.
Cele două organizaţii solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunţat declin, suprafeţele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiţii, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni şi mai dependentă de importuri, ponderea la nivelul actual fiind de aproximativ 50%, cu urmări vizibile în cadrul balanţei comerciale la nivel naţional. În privinţa cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare (Elită şi Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.
Potrivit surselor citate, datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel naţional (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderenţă a producţiei interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor şi adaptat nevoilor consumatorilor români şi nu numai. CITESTE CONTINUAREA PE AGERPRES.RO
