Presedintele Klaus Iohannis a transmis luni Parlamentului o cerere de reexaminare a Legi nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, motivand ca modificarile aduse legii pot genera “efecte negative” si chiar ar putea duce la “vulnerabilizarea autoritatii publice”.
Presedintele cere Parlamentului sa revina asupra unui articol din lege prin care se abroga prevederea initiala conform careia “functionarului public trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art. 54 lit. h) – ce include infractiuni de coruptie si de serviciu – i se suspenda de drept raportul de serviciu”.
Seful statului explica, in expunerea de motive, ca suspendarea este o masura provizorie destinata “protectiei entitatii angajatoare” si are, in prezent, “un cadru normativ si jurisprudential bine conturat si fundamentat”. De asemenea, acesta face trimitere si la unele prevederi din Codul Muncii.
“Suspendarea de drept si suspendarea facultativa a raporturilor de munca sau de serviciu in cazul trimiterii in judecata sunt masuri provizorii destinate protectiei entitatii angajatoare si se bucura, in prezent, de un cadru normativ si jurisprudential bine conturat si fundamentat. Astfel, suspendarea de drept din functie in cazul trimiterii in judecata este prevazuta si pentru alte categorii socioprofesionale: judecatori constitutionali (art. 66 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), magistrati (art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor) sau practicieni in insolventa (art. 36 lit. h) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa).Totodata, potrivit art. 52 alin. (1) lit. b teza a II-a din Codul Muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta”, precizeaza Administratia Prezidentiala.
Presedintele face referire si la jurisprudenta CCR, conform careia suspendarea are ca scop “protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public”.
“In jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a retinut ca sanctiunea administrativa a suspendarii raportului de serviciu al functionarului public din functia publica pe care acesta o detine, in cazul in care s-a dispus trimiterea sa in judecata pentru anumite infractiuni, are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)”, mai precizeaza Presedintia.
Abrogarea articolului, este de parere Klaus Iohannis, ar genera “multiple efecte negative” si ar duce chiar la vulnerabilizarea autoritatii publice.
“Excluderea cu totul a functionarilor publici (inclusiv a inaltilor functionari publici) din sfera aplicarii masurii suspendarii raportului de serviciu in cazul trimiterii in judecata (mai cu seama pentru situatia savarsirii unor infractiuni care au legatura cu functia detinuta) genereaza multiple efecte negative. Pe de o parte, prin aceasta masura legislativa se creeaza, fara nicio justificare obiectiva, o situatie unica in ansamblul reglementarilor privind exercitarea functiei publice. Pe de alta parte, consideram ca prin eliminarea acestei forme de protectie a institutiei publice se vulnerabilizeaza insasi autoritatea publica, iar norma preconizata pare a avea in vedere, mai degraba, protejarea functionarului public trimis in judecata aflat intr-o asemenea ipoteza, decat protejarea functiei publice, in general”, mai precizeaza presedintele in cererea de reexaminare.
