Arhiepiscopia Tomisului invoca afirmatiile unui avocat din Bruxelles, specializat in legislatia europeana privind fondurile europene, care spune ca acuzele din dosarul in care IPS Teodosie este judecat pentru ca ar fi obtinut pe nedrept fonduri europene au fost situate in legislatia penala, desi tin de cea civila.
Arhiepiscopia Tomisului a transmis luni, printr-un comunicat de presa, ca avocatul Bernard O’Connor, specializat in legislatia europeana privind fondurile europene pentru agricultura, a venit in vizita la Constanta, unde a avut o discutie cu IPS si cu avocatul Maria Vasii, in privinta dosarului in care Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru ca ar fi obtinut pe nedrept fonduri europene.
Avocatul a mentionat ca acuzatiile din acest dosar au fost situate in legislatia penala, desi tin de cea civila.
“Cand am vazut cazul, m-am gandit ca este foarte neobisnuit. Acuzele din dosar au fost situate in legislatia penala, cand ele tineau de legislatia administrativa (civila). Am oferit opinia mea avocatului Maria Vasii (aparatoarea Arhiepiscopului Tomisului in acest proces – n.r.) spunand ca este cu totul neobisnuit ca exista proceduri penale in astfel de situatii”, a afirmat avocatul european, citat in comunicat.
El a precizat ca relatia dintre fermieri si administratie, dar si chestiunile legate de subventii sunt complexe, iar in aceasta zona se mai comit si greseli care se solutioneaza prin stabilirea unor compensari pe anul care urmeaza.
Avocatul Bernard O’Connor a mai precizat ca APIA nu a examinat terenul respectiv si ca in dosar sunt cateva probe indirecte de tipul “asa am auzit”.
“Opinia mea, vazand dosarul, este ca nu avem de-a face cu un caz penal. Documentele nu demonstreaza nici ca avem de-a face cu un caz civil, deoarece nu avem nicio dovada ca autoritatea competenta, APIA, a examinat terenul. Asta ar fi trebuit sa fie o procedura preliminara oricarui fel de acuzatie. Fie ca acuzi civil sau penal, trebuie sa ai o inspectie APIA, ceea ce nu s-a intamplat. Exista in dosar cateva probe indirecte, de tipul «asa am auzit», care spun ca este posibil ca, acum cativa ani, terenul sa nu fi fost in bune conditii agricole. Dar dincolo de asta, nu exista probe directe care sa demonstreze acuze civile sau penale”, a mai mentionat avocatul.
El a precizat ca pot exista situatii rare cand acuzele de acest gen pot ajunge in penal, dar ca in acest dosar nu s-a intamplat acest lucru.
“Sunt situatii foarte rare cand acuzele pot ajunge in penal. Din experienta mea, asta s-a intamplat doar cand exista o intelegere secreta intre fermier si autoritati, cu scopul unor fraude. Aici nu exista o asemenea situatie”, a mai transmis avocatul Bernard O’Connor.
Procurorii DNA Constanta au dispus trimiterea in judecata a lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, in forma continuata.
De asemenea, au mai fost trimisi in judecata, in libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrisor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu si Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete avand ca scop obtinerea pe nedrept de fonduri europene, dar si Aurelian Stefan, la data faptei tot mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru tentativa la aceleasi infractiuni.
Potrivit DNA, in perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, in calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, impreuna cu ceilalti inculpati, a folosit si prezentat declaratii false in relatia cu Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) in scopul de a primi fonduri europene.
“In documentele prezentate la APIA, inculpatii au declarat, in mod nereal, ca folosesc anumite suprafete agricole (peste 300 hectare), situate in zona denumita «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judetul Constanta), avand categoriile de folosinta «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», in conditiile in care, incepand cu anul 2010, pe respectivele suprafete agricole nu mai existau astfel de culturi”, arata DNA, potrivit News.ro.
De asemenea, procurorii anticoruptie au stabilit ca un alt aspect fals prezentat in declaratiile depuse a fost acela ca s-au respectat normele privind bunele conditii agricole si de mediu (GAEC), printre care si evitarea instalarii vegetatiei nedorite, in conditiile in care respectivele parcele erau abandonate si invadate cu astfel de vegetatie pe toata durata formularii cererii si obtinerii fondurilor.
“Faptele au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene in cadrul schemelor de plata pe suprafata unica (SAPS), totalizand 1.392.964 lei, dupa cum urmeaza: in anul 2010 – 142.988,37 lei, in 2011 – 184.610,27 lei, in 2012 – 239.732,26 lei, in 2013 – 262.267,07 lei, in 2014 – 281.733,52 lei, in 2015 – 281.633,28 lei. In anul 2016 platile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a ramas in faza tentativei”, mai precizeaza sursa citata.
Dosarul se judeca la Curtea de Apel Constanta.
