Rezolutia semnata luni, la Cluj-Napoca, de cele trei formatiuni politice maghiare (UDMR, PPMT si PCM) arata ca se doreste obtinerea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, care ar trebui sa devina “o regiune autonoma in limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competente legislative si executive regionale in domeniile educatiei, culturii, informarii, economiei, dar si domeniul functionarii propriului aparat de administratie publica. Liderii politici maghiari arata ca “administratia Tinutului Secuiesc poate fi eficienta si va servi interesele cetatenilor, daca are la baza structura fostelor Scaune Secuiesti”.
“La o suta de ani dupa adoptarea Rezolutiei de la Alba Iulia, maghiarii din Romania au ramas o comunitate nationala puternica si generatoare de valori, care doreste sa isi pastreze identitatea nationala si patrimoniul cultural, in ciuda politicilor de asimilare a majoritatii guvernelor romanesti din diferitele perioade istorice. Desi eforturile de aparare a identitatii au consumat energii si resurse semnificative, comunitatea diminuandu-se atat numeric cat si proportional, in societatea maghiara din Transilvania exista inca resurse pentru progresul cultural si economic, daca vom reusi sa cream cadrul politic, juridic si administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunitatii”, scrie in Rezolutia comuna a organizatiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnata la Cluj-Napoca.
In document se arata ca „pastrarea si perpetuarea identitatii” maghiarilor din Romania, dezvoltarea culturii maghiare si existenta ca o comunitate numeric minoritara, dar cu drepturi depline, “pot fi asigurate doar prin institutia autonomiei”. “Autonomia este, de asemenea, si in interesul majoritatii romanesti, deoarece o comunitate care se simte in siguranta contribuie semnificativ la progresul intregii tari (…) Obiectivele noastre nu incalca drepturile romanilor, dar stim, de asemenea, ca eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majoritatii – propunem un parteneriat in acest sens si ne dorim sa fim respectati”, mai scrie in document.
Reprezentantii Uniunii Democrate Maghiare din Romania, ai Partidului Civic Maghiar si ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania au stabilit cateva “principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie”. Astfel, la primul punct din Rezolutie se arata ca “maghiarii din Transilvania traiesc in situatii interetnice diferite, au posibilitati, proiecte si viziuni diferite si, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regionala pentru maghiarii din Tinutul Secuiesc, autonomie administrativa pentru localitatile unde populatia maghiara este majoritara si autonomie culturala pentru toti maghiarii din Romania”.
“Consideram ca autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc trebuie sa se concretizeze ca o regiune autonoma in limitele sale istorice. Organismul sau de decizie ar trebui sa aiba competente legislative si executive regionale in domeniul educatiei, culturii, informarii, economiei, dar si domeniul functionarii propriului aparat de administratie publica. In ceea ce priveste statutul limbii maghiare in regiune, acesta ar trebui sa fie egal cu cel al limbii romane. Credem ca administratia Tinutului Secuiesc poate fi eficienta si va servi interesele cetatenilor, daca are la baza structura fostelor Scaune Secuiesti, tinandu-se cont de schimbarile care au avut loc de atunci. Institutiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale si a regulilor democratice”, se arata la al doilea punct din cele patru ale Rezolutiei comune.
La punctul trei, maghiarii arata ca doresc “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde traieste mai mult de o treime a comunitatii maghiare din Transilvania”. Autonomia culturala este al patrulea principiu enuntat in document, conform caruia “inseamna autoadministrare pentru toti maghiarii din Romania in domeniul educatiei, informarii publice precum si in domeniile esentiale de pastrare si perpetuare a identitatii nationale si a culturii”.
Formatiunile maghiare semnatare isi exprima convingerea ca „un consens politic creat in interesul viitorului maghiarilor din Transilvania si in vederea obtinerii formelor de autonomie comunitara va contribui semnificativ la prosperitatea pe pamantul natal a comunitatii maghiare”. Declaratia comuna privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnata de presedintele UDMR, Kelemen Hunor, presedintele PPMT, Szilagyi Zsolt si presedintele PCM, Biro Zsolt. Intr-o conferinta de presa care a avut loc dupa semnarea documentului, Kelemen Hunor a precizat ca Rezolutia vorbeste despre “trei tipuri de autonomie, respectiv cea regionala sau teritoriala, autonomia locala pentru acele comunitati care traiesc in conditii interetnice si autonomia culturala, in primul rand pentru diaspora”. “Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cat mai repede, daca s-ar putea in 2018, discutate cu majoritatea romaneasca si codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.
“In anul centanarului, am poropus si propunem un dialog cu majoritatea romaneasca. Este un moment bun sa vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem ca prin dialog putem gasi acele rezolvari, modalitati legislative, administrative, prin care dezideratele comunitatii maghiare pot fi indeplinite”, a mai spus Kelemen Hunor. “Multi dintre sceptici se intreaba de ce dupa 100 de ani de cand ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare si autonomie, de ce noi in continuare suntem cetateni corecti, care creeaza valori, cetateni loiali ai Romaniei. Cred ca autonomia este declaratia suprema de loialitate fata de statul roman”, a declarat, la rindul sau, presedintele PPMT, conform news.ro.
