Bugetul alocat Ministerului Transporturilor este de 14,1 miliarde de lei, o creştere cu 9,4% faţă de execuţia din 2020, potrivit proiectului de buget aprobat de guvern. Pentru întreţinerea infrastructurii de transport, ministrul Cătălin Drulă susţine că au fost alocaţi 1,4 miliarde de lei în proiectul de buget.
„Anul acesta am reuşit să creştem la 1,4 mld. lei partea de întreţinere a infrastructurii feroviare. Avem nevoie de o injecţie de capital şi eu cred că aici PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. red.) poate face diferenţa şi să reparăm aceste magistrale spre Moldova, spre Oltenia, în centrul Transilvaniei. Sunt zone întregi şi magistrale pe care se circulă absolut dezastruos”, a spus ministrul Cătălin Drulă.
În anexa dedicată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sunt prevăzute mai multe proiecte pentru modernizarea căii ferate din România. Investiţiile în calea ferată sunt vitale pentru viitorul transporturilor feroviare din România, în condiţiile în care această variantă este mai puţin poluantă decât transportul terestru.
La finalul anului 2019, România a ajuns la puţin peste 4.000 de kilometri de cale ferată electrificată, cu 450 mai mult decât avea acum 30 de ani. Viteza de deplasare pe căile ferate din România pentru transporturi de marfă este de 15 km/h, iar pentru transportul de persoane este de 42 km/h. În prezent, România are aproape acelaşi număr de kilometri de căi ferate ca acum 100 de ani.
Care sunt priorităţile strategice ale CFR:
-Continuarea şi finalizarea lucrărilor Coridorului IV, ramura nordică
-Programe de eliminare a restricţiilor de viteză de pe întreaga reţea TEN-T centrală şi globală
-Modernizarea sistemelor de siguranţă şi centralizare, proiecte de electrificare a liniilor CF lipsă din reţeaua TEN-T centrală şi globală
-Reabilitarea şi modernizarea Coridorului IV, ramura sudică (Arad-Caransebeş-Craiova-Calafat) şi a liniei CF Ploieşti Sud-Focşani-Paşcani-Iaşi-Frontieră, Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră
-Achiziţia de trenuri de lucru pentru activitatea de reînnoire (reparaţie capitală), reabilitare, modernizare, construirea unor elemente componente ale infrastructurii feroviare şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei feroviare
-Reabilitarea şi modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureştiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale şi depozitare amplasate în zona centurii şi crearea unor noduri intermodale la capătul liniilor de transport.
Proiecte în implementare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF – Connecting Europe Facility):
-Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h; secţiunea Braşov – Sighişoara. Subsecţiuni: 1. Braşov – Apaţa şi 3. Caţa – Sighişoara;
-Reabilitarea secţiunii de cale ferată Braşov – Sighişoara, subsecţiunea Apaţa – Caţa;
-Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional HenriCoandă Bucureşti;
-Revizuirea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Calafat;
-Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş;
-Studiu de fezabilitate pentru modernizarea secţiunii feroviare Predeal-Braşov;
-Studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa;
-Studiu de fezabilitate Gara de Nord Bucureşti – modernizarea dispozitivul de linii;
-Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Coşlariu – Cluj-Napoca,Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Apahida –Suceava;
-Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti –Craiova.
