marți, 19 martie, 2024

Ministrul Justitiei recunoaste ca SIIJ putea fi o idee buna. Stelian Ion anunta revenirea competentei la DNA, unde au avut loc abuzuri grave

Distribuie:

Publicat:

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, afirmă că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea, în ciuda criticilor care i-au fost aduse încă de la înfiinţare, şi s-a ajuns la o anomalie. Desfiinţara aşa-numitei Secţii speciale, afirmă ministrul, nu înseamnă, însă, că magistraţii nu vor răspunde în viitor pentru eventualele lor fapte penale.

”Sunt multe priorităţi, una se referă la desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, Secţia specială. Avem foarte multe argumente în acest sens (…) Trăgând linie, consider cu tărie că această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea, pentru că eu, personal, colegii mei, au fost mulţi magistraţi, de asemenea, şi unele entităţi internaţionale, am criticat de la bun început această Secţie, însă Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie avea marea şansă să dovedească contrariul, că este o secţie eficientă, că poate face lucruri astfel încât să servească intenţiilor declarate. Tragem linie şi vedem apeluri, căi de atac retrase în dosare foarte controversate, în mod nejustificat. Vedem 6 rechizitorii doar, în decurs de 2 ani de zile, de unde se voia o secţie care să intre în forţă. Au dat 1.067 casări, 6 declinări”,a declarat, marţi seară, la B 1 TV, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, potrivit news.ro.

Acesta afirmă că ideea a pornit din biroul lui Liviu Dragnea şi s-a ajuns la o anomalie.

”S-au folosit de unele idei care cred că au fost bine intenţionate în primă fază, dar s-a distorsionat această idee de a avea un corp separat al magistraţilor procurori şi s-a ajuns la o anomalie, pur şi simplu. (…) De aceea, am văzut că nu a produs ceea ce dorea să producă şi anume, rechizitorii pentru cei care încalcă legea şi trebuie să privim adevărul în faţă. Uneori, din păcate, şi magistraţii încalcă legea”, a mai declarat ministrul.

Stelian Ion susţine că ”desfiinţarea acestei Secţii nu înseamnă că nu vor răspunde magistraţii pe viitor”.

”Este o idee falsă care se acreditează în spaţiul public. Dimpotrivă, magistraţii trebuie să răspundă.Mai e o chestiune, superimunitatea însăşi a lor, a procurorilor membri ai acestei Secţii pentru că nu se puteau ancheta decât unii pe alţii. Un coleg de birou era foarte puţin probabil să vină cu o soluţie în defavoarea colegului de birou”, a mai afirmat ministrul Justiţiei, ignorând faptul că acest argument este valabil şi în cazul în care competenţa se mută în altă parte.

Acesta a precizat că, după desfiinţarea Secţiei, infracţiunile trebuie anchetate de procurori specializaţi.

”Este un principiu foarte important, care trebuie respectat. De aceea, infracţiunile de corupţie vor fi anchetate de DNA, infracţiunile care ţin de crimă organizată, mai puţin, în general nu sunt magistraţii implicaţi, vor fi anchetate de DIICOT, celelalte infracţiuni vor fi anchetate de Parchetul General, după competenţa dată de lege. Asta, din punctul nostru de vedere este un lucru pozitiv”, a mai precizat ministrul Justiţiei.

Un raport al Inspecţiei Judiciare adoptat de CSM în octombrie 2019, după verificări făcute în DNA, arată că timp de 4 ani şi 7 luni, cât Serviciul de Combatere a Corupţiei în Justiţie din DNA dar şi structurile teritoriale au investigat magistraţii, Direcţia condusă la acea vreme de fostul procuror şef, Laura Codruţa Koveşi, a deschis 1443 de dosare penale în care au fost vizaţi 1962 judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă- între care 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foşti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari) şi în 1459 de dosare penale au fost vizaţi 845 de procurori, numărul dosarelor penale deschise pe magistraţi fiind de 2902.

Mai mult, raportul inspectorilor judiciari a arătat că numai pe judecători DNA a cerut şi obţinut 5.935 de măsuri de supraveghere, că Secţia I a DNA şi 11 servicii teritoriale ale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători şi au făcut şi dosare penale pe deciziile date de instanţe şi că au existat dosare în DNA pe judecători care au fost ţinute şi 12 ani şi 6 luni, 7 ani şi 2 luni, sau peste 5 ani, pentru ca apoi, înainte de înfiinţarea SIIJ, acestea să fie clasate. Raportul arată că structurile teritoriale ale DNA ţineau sub control instanţele de judecată iar, un unele cazuri, procurorii DNA nici nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au fost închise dosarele penale.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img