Magistrații ÎCCJ arată că Ludovic Orban a fost achitat definitiv în dosarul în care a fost acuzat că a cerut bani de la un afacerist pentru campania electorală pentru PMB deoarece nu există probe plauzibile care să confirme acuzațiile DNA, iar declarațiile denunțătorului nu sunt suficiente, scrie Mediafax.
„Susținând netemeinicia sentinţei penale apelate (achitarea în primă instanță, n.r.), parchetul, în esenţă, a arătat că aceasta „se întemeiază pe o evaluare eronată a acuzației, dar şi a probatoriului administrat în cauză. Astfel, instanța de fond, nu a avut în vedere faptul că acuzația s-a întemeiat pe faptul că inculpatul şi-a folosit influenţa, şi nu autoritatea, cum greșit s-a reținut.” De asemenea, criticile au vizat şi împrejurarea că „nu au fost analizate deloc probele care confirmă contextul faptei, şi anume că inculpatul, în calitate de prim-vicepreședinte al P…. şi candidat pentru funcția de primar general al capitalei a solicitat ajutor financiar, în cuantum de …. euro în numerar, de la martorul T. – președintele holdingului U., care avea mai multe contracte în derulare sau în perspectivă, cu Primăria Municipiului București”, se arată în motivarea judecătorilor de la ÎCCJ.
Potrivit magistraților, prima instanţă a făcut un examen amplu al probelor din dosar, pe care le-a prezentat detaliat, nefiind însă, infirmată prezumţia de nevinovăţie.
„Din examinarea materialului probator administrat Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că activitatea infracţională reținută în sarcina inculpatului O. este plasată în contextul politic şi social generat de declanşarea campaniei electorale pentru alegerile locale din vara anului 2016, respectiv, pentru alegerea primarului general al municipiului Bucureşti. (…) Contrar celor susţinute de parchet se constată că instanţa de fond a analizat în detaliu presupusa acțiune de solicitare a unui ajutor financiar de către inculpatul Orban. (…) Probele administrate în etapa apelului nu au fost de natură să modifice situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, în opinie majoritară, nefiind identificate motive care să conducă la infirmarea argumentelor de fapt şi de drept expuse în partea expozitivă a hotărârii apelate”, se arată în motivare.
Similar primei instanțe, completul de 5 judecători de la ÎCCJ, cel care a judecat apelul, mai constată că din analiza probelor, a declarațiilor și a interceptărilor, „(care practic constituie fundamentul acuzaţiilor aduse inculpatului) nu rezultă existenţa unor acţiuni exercitate de inculpatul O. care să întrunească elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare”.
„Deşi dialogul între inculpatul O. şi martorul denunţător T. purtat la data de 1 martie 2016 şi respectiv la 20 martie 2016, relevă existenţa unor discuții privind sprijinul financiar în campania electorală, conţinutul acestora este insuficient pentru dovedirea acuzației adusă inculpatului în sensul că acesta s-ar fi prevalat de faptul că este singurul candidat al P…. cu şanse de câştig şi, în acest fel, a uzat de influenţa dată de calitatea sa de lider politic, în contextul în care probele administrate infirmă această susţinere, dovedind faptul că, nici măcar aluziv, acesta nu a „uzat” de influenţa dată de calitatea sa de lider politic”, se mai arată în sursa citată.
Mai mult, faptul că Ludovic Orban ar fi cerut bani (50.000 de euro) de la un om de afaceri reiese doar din declarațiile denunțătorului, aceasta fiind doar percepția lui.
„În discuţiile cu inculpatul nu s-a făcut referire la o asemenea monedă sau la vreo altă monedă, iar declaraţiile martorului nu se coroborează cu alte probe”, mai spun magistrații.
„De altfel, funcţia inculpatului de prim-vicepreşedinte al partidului politic, precum şi procentajul bun obţinut în sondajele de desemnare, deşi erau de notorietate, nu erau de natură a contura influența acestuia în cadrul partidului. În acest context, se reţine că simpla existenţă a unei funcţii şi totodată a unei influenţe, dată de prerogativele acesteia, cât şi obţinerea unor eventuale foloase necuvenite, nu sunt suficiente pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât existenţa unei influenţe sau autorităţi generale, inerente oricărei funcţii de conducere, nu poate fi echivalată cu folosirea, cu direcţionarea influenţei sau autorităţii în vederea obţinerii unui scop”, se mai subliniază în motivarea sentinței de achitare.
În aceste condiții, magistrații arată că nu există în acest dosar nicio probă care să conducă la admiterea apelului DNA la achitarea lui Orban din primă instanță.
„Completul de 5 Judecători constată că în cauză nu există nicio probă plauzibilă care să confirme susţinerea acuzării, afirmaţiile martorului denunțător, necoroborate cu nicio altă probă relevantă, nefiind de natură să demonstreze săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite”, mai spune motivarea.
Instanţa supremă l-a achitat definitiv, în martie 2018, pe preşedintele PNL, Ludovic Orban, în dosarul în care este acuzat că a cerut, în 2016, unui afacerist 50.000 de euro, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.
În 31 ianuarie 2017, în primă instanţă, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe Ludovic Orban, fostul candidat PNL la Primăria Capitalei, în dosarul în care a fost judecat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.
Ludovic Orban a fost trimis în judecată de DNA în luna mai 2016, fiind acuzat de folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, cauza fiind judecată de Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii au susţinut că pe 1 martie 2016, Ludovic Orban ar fi contactat un om de afaceri pe care îl cunoştea, cerându-i bani pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care Orban Ludovic fusese nominalizat pentru a candida la funcţia de primar al Municipiului Bucureşti. Omul de afaceri căruia Ludovic Orban i-ar fi solicitat ajutorul financiar este Tiberiu Urdăreanu.
