Satoshi Kanazawa, de la Scoala Londoneza de Economie, impreuna cu Norman Li, de la Universitate de Management din Singapore, au propus ideea ca abilitatile sociale de baza, dezvoltate in trecutul antic, influenteaza si astazi fericirea oamenilor.
Cu cat mai des oamenii inteligenti socializeaza cu prietenii lor, cu atat mai nemultumiti de viata devin, este concluzia studiului realizat de cei doi psihologi, care au pus in discutie viziunea moderna conform careia un amplu contact social face indivizii mai fericiti.
Cercetatorii considera ca “teoria savanei” sta la radacina fericirii moderne. Aceasta teorie dicteaza ca factorii care le creau senzatia de satisfactie primilor oameni functioneaza inca si la oamenii moderni.
Cu ajutorul datelor dintr-un studiu, in care au fost cercetati adulti cu varste cuprinse intre 18 si 28 de ani, psihologii au aplicat teoria lor pentru a explica rezultatele nivelurilor de satisfactie a propriilor vieti.
Cei doi psihologi s-au axat doar pe doi factori care, conform parerii lor, fac diferentele de baza intre viata moderna si modul in care stramosii nostri au trait, si anume densitatea populatiei si cat de des individul interactioneaza cu prietenii lui.
Acestia au observat ca oamenii care traiesc in zone mai dens populate au raportat niveluri mai mici de satisfactie. Socializarea mai frecventa cu prietenii a avut o asociere mai pozitiva cu nivelurile de satisfactie a vietii. Acesti doi factori interactioneaza puternic, insa, cu inteligenta.
Autorii studiului au explicat ca “in randurile celor extrem de inteligenti” interactiunea sociala mai frecventa este, de fapt, legata cu o satisfactie redusa. Potrivit articolului din Washington Post, fericirea auto-raportata este mai mare in orasele mici decat in a��a��orasele mari. Observatia a fost numita de cercetatori “variatia fericirii urban-rurale”.
Potrivit abordarii lui Kanazawa si Li, creierul stramosilor nostri, care au fost vanatori si culegatori, s-a adaptat perfect la viata din savana africana, unde oamenii traiau in grupuri a cate aproximativ 150 de persoane.
Interactiunea sociala ar fi fost cruciala pentru supravietuire, in ceea ce priveste cooperarea si gasirea unui partener de viata, dar in acelasi timp si spatiul era la fel de important.
Cercetatorii considera ca indivizii mai inteligenti se pot adapta mai usor la provocarile vietii moderne si pot mai usor sa paraseasca radacinile sociale ancestrale. Pentru cei mai inteligenti, ar putea aparea un risc intre aspiratiile spre obiective mai mari si cele legate de trecutul evolutiv.
