Acum câteva zile a apărut pe pagina Consiliului Economic și Social un nou anunț potrivit căruia Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, a fost transmis de Ministerul Transporturilor și a Infrastructurii pentru a fi reavizat de CES.
Notificarea arată că a fost transmis pe data de 12 martie 2021 și adresează către CES rugămintea de a fi avizat cu celeritate.
După consultarea materialului, am observat că noul proiect de lege nu a avut nicio modificare majoră, mai mult decât atât nu au fost luate în calcul recomandările date în octombrie de către Consiliul Concurenței, Ministerului Justiției, inclusiv de CES, și nici recomandările făcute de operatori și asociațiile din industrie.
Modificările și completările aduse acestui proiect vizează mai degrabă forma și nu o modificare temeinică a acesteia, cum fusese solicitată la sfârșitul anului trecut de mai multe autorități competențe:
Art.3. (3) Decizia prim-ministrului, acordata potrivit alin. (2), se publică în Monitorul Oficial al României.
Art.4. (1) Solicitarea pentru obținerea autorizării prevăzute la art. 3 se depune la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care se transmite de îndată la CSAT.
Art.7. (2) În situația retragerii autorizării potrivit alin. (1), tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes national, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării.
Art.10 Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în rețelele de comunicații electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi și care contribuie la furnizarea de servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 13. b) utlizarea de către furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice, ulterior termenului prevăzut la art. 7 alin. (2), a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile art. 3.
c) utilizarea tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele de comunicații electronice după expirarea termenului de 5 ani calculate în conformitate cu prevederile art. 10.
Art. 14. (3) Prin derogare de la dispozițiile art.8 alin (2) lit.a) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, în cazul operatorului economic nou-înființat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancționării, acesta este sancționat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei.
Art. 15. (1) Contrvențiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM. (prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii – acest rând a fost eliminiat)
Art. 15. (3) ANCOM dispune și sancțiunea complementară a interzicerii immediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați potrivit prevederilor art.3.
Art. 16. (1) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu excepția art. 8 alin. (2) lit. a), art.28 alin. (1) și 29.
Art. 16. (2) Amenzilor prevăzute la art.14 alin. (1) și (3) nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a aachitării amenzilor contravenționale, modificări ulterioare.
Art. 17. Prevederile art. 9, 12-16 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii. (în Monitorul Oficial al României, partea I – rând eliminat din noua versiune)
Pentru context, Proiectul de Lege 5G este un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional. Măsurile propuse au rolul de a reduce riscurile la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale, prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software. Punctul cheie îl consituie faptul că autorizarea trebuie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform CSAT.
În octombrie 2020, Ministerul Justiţiei a avizat favorabil proiectul de lege 5G, dar a facut o serie de observaţii. Pe scurt e vorba despre o "justificare temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării".
Acelaşi Minister indică faptul că Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se pronunţe asupra compatibilităţii soluţiilor cuprinse în actul normativ, iar Consiliul Concurenţei trebuie să stabilească dacă măsurile sunt anti concurenţiale. Tot Ministerul de Justiţie menţionează şi neclaritatea actului normativ şi lipsa de previzibilitate şi de criterii. La final se declină răspunderea pentru acest act normativ, iar Ministerul de Justiţie se declară doar ca organism de analiză din punct de vedere legal şi constituţional, dar doar atât.
Pe 22 octombrie, Proiectul de Lege a ajuns la CES, Consiliul Economic şi Social, pentru avizul obţinut de la Comisii, însă proiectul a primit doar 3 avizuri favorabile. Comisiile pentru agricultură şi educaţie/tineret au decis în termen de "declinare de competență", iar Comisia pentru protecţia consumatorului s-a exprimat dorind modificări ale legii. Comisia pentru drepturi şi libertăţi ale organizaţiilor societăţii civile a dat aviz nefavorabil.
Consiliul Concurenței a cerut de asemenea niște modificări care nu au fost luate în considerare și tot spre finalul anului trecut, operatorii telecom și-au exprimat nemulțumirea din cauza lipsei unui cadru de reglementare și legislativ simplificat pentru a facilita lansarea noii tehnologii 5G. Proiectul de lege prin care se dorește reglementarea rețelelor 5G din România încă îi nemulțumește pe operatorii de telecomunicații, care printr-o scrisoare transmisă către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Asociația Operatorilor Mobili din România (AOMR) au arătat lipsurile versiunii modificate a proiectului de lege 5G.
