vineri, 29 martie, 2024

Președintele României a acordat Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Podul Înalt” al județului Vaslui, Drapelul de Luptă

Distribuie:

Publicat:

Luni, 13 septembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a organizat la Palatul Cotroceni – București, un ceremonial de decorare a Drapelului de Luptă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și de acordare a unsprezece Drapele de Luptă unităților subordonate, printre care și Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Podul Înalt” al Județului Vaslui.

Drapelul de Luptă al unei unități militare reprezintă simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare, reamintind fiecărui militar, atât despre tradițiile glorioase ale poporului român, cât și de datoria sacră pe care acesta o are, aceea de a servi cu devotament și credință patria, de a apăra cu abnegație și curaj, chiar cu prețul vieții, frontierele de stat, independența și suveranitatea României.

Inspectoratele pentru situații de urgență ale județelor Caraș-Severin, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Satu Mare, Tulcea și Vaslui au primit fiecare în parte, Drapelul de Luptă.

În cadrul acestui ceremonial, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Podul Înalt” al Județului Vaslui a fost reprezentat de ofițeri și subofițeri, comandantul blocului de defilare fiind colonel Niculae Tătaru, inspectorul șel al Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Podul Înalt” al Județului Vaslui.

Drapelul de luptă are un regim cu totul special, pentru că este simbolul onoarei, vitejiei şi gloriei militare. Fiecare unitate militară îşi are propriul drapel de luptă. La 1 septembrie 1863 au fost înmânate de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza drapelele de luptă tricolore tuturor unităţilor militare ale armatei române. Ca o recunoaştere a eroismului pompierilor militari la data de 13 septembrie 1863 s-a înmânat primul drapel de luptă Companiei de Pompieri din Bucureşti de către acelaşi domnitor.

Fiecare drapel de luptă are elemente de identificare proprii, în sensul că în cele patru colţuri ale flamurii sunt brodate cu fir aurit, cununi cu două ramuri de stejar care au în interiorul lor semnul de armă, iar pe placa ce susţine acvila cruciată şi pe inelul de pe hampă este inscripţionat numele unităţii.

Drapelul de luptă al unităţilor militare este confecţionat în ateliere speciale şi este compus din flamură, hampă, acvilă şi accesorii. Flamura este confecţionată din ţesătură dublă de mătase, are formă dreptunghiulară şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Pe flamură sunt reproduse, în fâşii, culorile Drapelului României – cu albastru la hampă, galben în mijloc şi roşu la exterior. Pe fâşia galbenă, central, este aplicată Stema României, brodată cu fir metalizat şi mătase în culori. Pe cele trei laturi libere, flamura este brodată cu franjuri de fir auriu răsucit, iar în colţurile fâşiei de culoare roşie sunt prinşi ciucuri din fir auriu. Hampa este confecţionată din lemn și are culoarea maro. Acvila este confecţionată din aur, are capul orientat spre dreapta, aripile semideschise şi ţine în cioc o cruce ortodoxă, iar în gheare – fuiorul de fulgere, care reprezintă puterea şi curajul. Pe aversul suportului acvilei este înscrisă deviza „Onoare şi patrie”, iar pe revers este inscripționată denumirea unităţii militare.

Pe timp de pace, Drapelul se păstrează în condiţii speciale şi este scos din vitrina sigilată doar cu aprobarea comandantului unităţii militare şi doar la aniversarea anumitor evenimente importante ale ţării ori ale unităţii, fiind apărat de garda drapelului.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img