Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala – depus miercuri la Parlament si care va fi discutat incepand de joi de comisia speciala – prevede ca in cursul urmaririi penale sau al judecatii pot fi comunicate public informatii doar daca acestea justifica un interes public, iar suspectii nu pot fi prezentati cu catuse sau alte mijloace de imobilizare de natura a induce in perceptia publica faptul ca ar fi vinovati de savarsirea unor infractiuni. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Datele obtinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legatura cu infractiunea pentru care se efectueaza urmarirea penala si pentru care a fost autorizata perchezitia in acea cauza se sterg definitiv din copiile efectuate si nu pot fi folosite in alte cauze penale si pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu exista mandat de perchezitie. Dispozitiile legii ar urma sa se aplice si hotararilor pronuntate pana la intrarea acesteia in vigoare.
Pe site-ul comisiei parlamentare pentru legile justitiei au fost postate miercuri toate cele trei proiecte de modificarea a Codului Penal, a Codului de Procedura Penala si Codului de Procedura Civila.
”In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei in procedura de camera preliminara sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. In cursul urmarii penale sau al judecatii organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public prevazut de lege sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii si aflarii adevarului in cauza”, se prevede in proiect.
De asemenea, comunicarile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de savarsirea unei infractiuni.
”In cursul procesului penal este interzisa prezentarea publica a persoanelor suspectate de savarsirea unor infractiuni purtand catuse sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalitati de natura a induce in perceptia publica ca acestea ar fi vinovate de savarsirea unor infractiuni”, stabileste proiectul.
Organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa asigure subiectilor procesuali principali si avocatului timpul necesar pregatirii apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia luarii sau judecarii masurilor preventive, cand termenul nu poate fi mai mic de 6 ore si inlesnirile necesare pregatirii apararii, prin punerea la dispozitie si comunicarea intregului material de urmarire penala in forma electronica.
Suspectul si inculpatul au dreptul de a comunica liber in conditii de confidentialitate cu avocatul lor pentru pregatirea apararii. Suspectul si inculpatul au dreptul la interpret gratuit.
Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea partii indreptatite potrivit legii civile, pana la inceperea procedurii camerei preliminare. Avocatul asista sau reprezinta partile ori subiectii procesuali pe tot parcursul procesului, sunt alte prevederi din proiect.
Conform proiectului de act normativ, ”avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activitatii ce urmeaza a se efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmeaza a fi audiate, cu cel putin 24 de ore inainte de efectuarea activitatii, incheindu-se in acest sens un 5 proces-verbal. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. In cazul in care martorii sau subiectii procesuali considera ca au motive de temere in legatura cu aceste imprejurari pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecatorului statut de persoana amenintata sau protejata, dupa caz, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata”.
Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.
”Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii, care nu au legatura cu infractiunea sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atasate la dosarul de urmarire penala. Acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii si pot fi puse la dispozitia celui vizat, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un procesverbal, daca nu s-a obtinut mandat de interceptare si pentru restul convorbirilor. In cazul in care pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indicii savarsirii si ai altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni. Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecatorul de drepturi si libertati, restul consemnarilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnica urmand a fi distruse in termen de 30 de zile de la obtinerea acestora”, se arata in proiect.
Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat si pe orice persoana independent de calitatea avuta de aceasta in cadrul urmaririi penale, despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa.
Datele, informatiile si rezultatele mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate in alte cauze si pentru cercetarea altor infractiuni decat cele ce afecteaza siguranta nationala, potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute.
”Neindicarea obiectelor sau a persoanelor cautate impiedica efectuarea perchezitiei de catre organul judiciar. Refuzul persoanei perchezitionate de a preda persoanele sau obiectele cautate, precis identificate, se mentioneaza in procesul verbal de perchezitie. Lipsa acestei mentiuni din procesul verbal de perchezitie, precum si continuarea perchezitiei fara a fi solicitate sau daca au fost predate se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Probele obtinute in baza unui proces verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite in cadrul procesului penal”, mai prevede proiectul.
Potrivit acestuia, ”datele obtinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legatura cu infractiunea pentru care se efectueaza urmarirea penala si pentru care a fost autorizata perchezitia in acea cauza se sterg definitiv din copiile efectuate in baza alin. (9) si nu pot fi folosite in alte cauze penale si pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu exista mandat de perchezitie. In cazul in care, pe parcursul perchezitionarii sistemului de stocare a datelor informatice, se descopera indicii din care rezulta suspiciuni de savarsire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de perchezitie informatica si in legatura cu acele fapte sau persoane.”
Proiectul de act normativ stabileste totodata ca instanta de apel nu poate desfiinta sentinta primei instante prin care s-a dispus achitarea inculpatului si nu poate pronunta o hotarare de condamnare direct in apel decat daca sunt administrate probe noi care sa conduca la 22 desfiintarea solutiei de achitare a primei instante pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusa achitarea.
”Dispozitiile prezentei legi se aplica tuturor cauzelor aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare si hotararilor pronuntate pana la aceasta data. Hotararile pronuntate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi supuse cailor de atac prevazute de prezenta lege si vor fi analizate si sub aspectul motivelor reglementate de aceasta. Termenele pentru exercitarea cailor de atac declarate impotriva hotararilor pronuntate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pentru motivele prevazute de aceasta incep sa curga la data intrarii sale in vigoare”, se mentioneaza in finalul proiectului.
